Menţinerea sau redobândirea stării de sănătate prin combaterea colesterolului nefast (I)

Câteva soluţii simple şi eficiente pentru echilibrarea colesterolului din sânge

20 de reţete care combat colesterolul dăunător

Colesterolul a ajuns să fie la ora actuală, cu sprijinul substanțial al industriei farmaceutice și al medicinei alopate, un subiect care preocupă majoritatea populației, în mod deosebit după vârsta de 40 de ani, uneori chiar şi mai devreme. Meseriile sedentare, activitatea fizică redusă, alimentaţia în exces constituie combinația perfectă, dar fatidică, ce favorizează formarea colesterolului dăunător. Specialiștii ne asigură că se pot realiza unele analize de sânge care reflectă în mod clar situaţia în care se află organismul, iar lupta contra acestui inamic trebuie să înceapă în faza incipientă, căci miza este sănătatea arterelor şi a inimii. Din păcate, medicina modernă a schimbat de-a lungul timpului de mai multe ori valoarea-limită aşa-zis normală a colesterolului, această valoare-prag fiind mutată de fiecare dată, fără nicio bază ştiinţifică, doar în interesul industriei farmaceutice avide de câștiguri ușoare și pe termen lung. Pentru că, după cum vom vedea, colesterolul a ajuns să fie folosit ca o afacere.

Conform normelor stabilite în domeniu, un procent ridicat din populația lumii suferă de probleme de sănătate generate de colesterolul „nefast“. Dacă ar fi să le dăm crezare oficialităţilor, am putea spune că fenomenul valorilor crescute ale colesterolului este o adevărată problemă publică de sănătate. Vă prezentăm în continuare opinia medicinei clasice, conform căreia suntem aproape cu toții bolnavi de ceva.

Un flagel naţional

În conformitate cu datele medicinei clasice, persoanele afectate de flagelul numit „colesterol“ sunt cele care se alimentează în exces, în special cu alimente bogate în grăsimi şi/sau alcool, care au o activitate sedentară şi sunt supraponderale. Este vorba chiar de un fenomen care tinde să ia amploare și printre tineri.

Dincolo de statistici şi de cifre măsluite, nu doar adulţii sunt vizați de creșterea cantității de colesterol nefast în sânge, ci şi adolescenţii care și-au însușit unele obiceiuri dăunătoare sănătăţii, cum ar fi petrecerea unui număr mare de ore în faţa computerului atât la şcoală, cât şi acasă, consumul binecunoscutelor „alimente-resturi“ (junk-food), ce sunt în mod straniu preferate de tineri în ziua de astăzi în detrimentul unei hrane sănătoase, bazate pe legume și fructe. Conform statisticilor, mai mult de zece milioane de persoane din întreaga lume, dar mai ales din ţările industrializate, primesc deja tratament medicamentos pentru această problemă şi este foarte probabil ca numărul celor afectaţi de colesterolul dăunător să crească exponenţial.

Principala îngrijorare pe care și-o exprimă medicii în ziua de azi o constituie faptul că deşi aproape toţi oamenii au auzit de „colesterol“, acest cuvânt nu mai sperie pe nimeni. Cea mai mare parte a persoanelor care sunt afectate nu realizează, spun medicii, gravitatea problemei. Cu toate că mulți dintre aceștia au auzit recomandarea medicului curant: „Trebuie ţinut sub control“, ei nu fac nimic în această direcţie, iar riscurile apariţiei bolilor cardiace sunt reale, chiar dacă acestea nu se manifestă imediat.

Ce este, de fapt, colesterolul?

Colesterolul face parte integrantă din fiziologia organismului nostru. În realitate, el este o lipidă care se depune pe pereţii celulelor noastre pentru a le proteja şi pentru a le păstra flexibile. În mare parte, el este produs de ficat (70%), dar provine şi din alimentele şi lichidele pe care le consumăm. Fiind un component esenţial al bilei, colesterolul este, de asemenea, un element indispensabil bunei funcționări a celulelor noastre, jucând un rol esenţial în permeabilitatea membranelor, în structura hormonilor steroizi şi, în special, în sinteza vitaminei D.

Cele două forme de colesterol

Colesterolul HDL (High Density Lipoprotein – Lipoproteine cu Densitate Mare) este cel pe care îl denumim „benefic“. Acest tip de lipoproteine recuperează excesul de colesterol, pentru a-l reorienta spre ficat. Apoi, el este dirijat către bilă, fiind folosit pentru producerea hormonilor, şi, ulterior, pentru a fi eliminat. Transportatorii HDL sunt destul de rari, căci nu asigură decât 15-20% din trafic.

Colesterolul LDL (Low Density Lipoprotein – Lipoproteine cu Densitate Mică) este cel pe care îl denumim „nociv“, „nefast“ sau „dăunător“. Acest tip secundar de proteine transportă colesterolul de la ficat către toate celulele organismului, ceea ce explică faptul că atunci când proteinele LDL sunt preponderente, grăsimea din sânge creşte. Transportatorii LDL sunt majoritari în raport cu ceilalţi (în medie, 70%).

De ce preponderenţa colestrolului nefast este dăunătoare

Colesterolul LDL în exces conduce la formarea plăcilor de aterom. Acestea sunt capabile să modifice buna funcţionare a arterelor, rigidizându-le în timp și favorizând apariția unor cheaguri la nivelul inimii, al membrelor inferioare sau al creierului. La nivelul creierului se regăseşte, cel mai adesea, cea mai mare concentrație de colesterol, de unde şi riscul crescut de producere a unui accident vascular cerebral (AVC).

Colesterolul este necesar, așa cum am precizat, supravieţuirii şi bunei funcționări a organismului. El participă la producerea celulelor şi a hormonilor organismului nostru, păstrează în bune condiţii ţesuturile arteriale, însă prezenţa excesivă în sânge a colesterolului LDL are ca efect creșterea gradată a probabilității de producere a unui accident cardio-vascular. Acțiunea nefastă a colesterolului nu este imediată, ci insidioasă și cumulativă; încetul cu încetul, răul se instalează şi se agravează, cauzând prejudicii ce sunt de cele mai multe ori greu de reparat.

Există o părere ce a devenit populară că, de cele mai multe ori, anomaliile privind concentrația de colesterol din sânge nu sunt datorate atât unei alimentații greşite, cât mai ales aşa-numitei moşteniri genetice. Descoperirile extraordinare din domeniul epigeneticii ce au fost făcute în ultima vreme au demonstrat totuşi că factorul determinant în privinţa acestor anomalii sunt alegerile pe care noi le facem, obiceiurile alimentare şi stilul de viaţă pe care le adoptăm, iar nu ADN-ul! 

Ce tip de investigaţie medicală este recomandată pentru descoperirea la timp a excesului de colesterol nefast în sânge?

Investigaţia cea mai la îndemână este bilanțul sangvin, ce constă din recoltarea unei probe de sânge, dimineaţa pe stomacul gol. Se măsoară valoarea totală a colesterolului, apoi valorile colesterolului de tip HDL, de tip LDL, în raport cu media asociată şi valorile trigliceridelor. Medicul recomandă de obicei şi măsurarea valorilor lipoproteinelor dacă pacientul suferă deja de boli cardiace sau este suspect în această direcţie. Dacă raportul dintre valorile colesterolului LDL şi HDL se încadrează în limite normale, pacientul este sfătuit să facă un control o dată la cinci ani. După datele oficiale, valoarea colesterolului total este bine să fie mai mică de 2 grame per litru de sânge, iar limita superioară se consideră a fi 2,5 grame per litru de sânge. Peste această valoare, se consideră că nivelul de colesterol prezent în sânge este excesiv de mare. Rezultatele se interpretează în funcţie de vârsta pacientului, medicul fiind acela care cunoaşte cel mai bine dosarul medical al acestuia şi este cel mai în măsură să-i ofere un sfat. S-a stabilit că valoarea colesterolului LDL trebuie să fie mai mică sau egală cu 0,55 gr/l sânge şi cel mult de 1,50 sau chiar 1,20 gr/l sânge în cazul persoanelor predispuse la boli cardiace. Medicul poate cere o investigaţie amănunţită, precizând că doreşte să afle valoarea raportului dintre colesterolul total şi cel HDL, iar în acest caz valoarea normală a acestui raport s-a stabilit că trebuie să fie mai mică de 4,5.

Cauzele valorilor ridicate ale colesterolului nefast în sânge

• În primul rând, valoarea colesterolului nefast în sânge creşte datorită unei alimentații neadecvate cu cerințele organismului, ce se caracterizează de cele mai multe ori printr-un consum excesiv de grăsimi. Acest factor depinde doar de noi înşine, însă nu este singurul care stă la baza creşterii valorii colesterolului în sânge.

• Un al doilea motiv adesea invocat de medici îl constituie tendinţele moștenite din familie. Două fiinţe diferite care au o aceeaşi dietă neadecvată pentru o perioadă determinată de timp nu manifestă neapărat şi imediat aceleaşi maladii.

Investigația ia de obicei în considerare predispoziţiile genetice ale pacientului. De exemplu, există familii întregi ai căror membri suferă, aproape cu toții, de aceeaşi maladie. Mai mult decât atât, statisticile au arătat că, în cazul afecțiunilor cardiovasculare, de exemplu, majoritatea membrilor familiilor respective au suferit atacuri cardiace în jurul aceleiaşi vârste. Pentru a explica aceste uimitoare „coincidențe“, cercetătorii trimit la similitudinea modului de viaţă şi a alimentaţiei în cadrul aceloraşi familii. Tot ceea ce există are o cauză și, deși nu există o determinare strictă, sfatul medicilor pentru cei care se ştiu predispuşi la boli cardio-vasculare este să-şi controleze periodic valoarea colesterolului. Colesterolul LDL, care este necesar bunei funcționări a celulelor, poate fi uneori respins de acestea. În mod normal, celulele sunt echipate cu mecanisme care le permit să identifice atât tipul de colesterol care soseşte, cât şi cantitatea recepționată. Acest mecanism funcţionează precis în cazul colesterolului LDL. În cazul în care acest mecanism nu mai funcţionează sau pur şi simplu nu există, colesterolul LDL modificat rămâne în circulaţia sangvină, sfârşind prin a fi oxidat şi prin a îmbătrâni. În final, el se va depune pe plăcile de aterom aflate în curs de formare pe pereţii interni ai arterelor.

• Stresul participă din plin la crearea conjuncturilor necesare producerii unei maladii cardio-vasculare, dar cu toate acestea, el nu este o cauză determinantă, de sine-stătătoare. Totuşi, emoţiile puternice determină producerea unei anumite cantităţi de adrenalină, care are drept efect imediat vasoconstricţia. Acest fenomen de îngustare spontană a lumenului vasului de sânge poate genera o problemă cardiacă, dacă plăcile de aterom sunt deja consistente.

• Alţi factori determinanți sunt: tutunul, cafeaua, hipertensiunea arterială şi diabetul. Diabeticii prezintă frecvent valori ridicate ale colesterolului nefast în sânge, aceștia fiind mult mai expuși riscului producerii unor accidente cardio-vasculare.

• În sfârşit, anumite maladii pot influenţa nivelul colesterolului nefast din sânge, cum ar fi, de exemplu, tulburările tiroidiene.

Este util de reținut că, de fiecare dată când sunt prezente două afecțiuni, cum ar fi diabetul şi ceea ce este numit hipercolesterolemia (preponderenţa colesterolului nefast în sânge) sau hipertensiunea arterială şi hipercolesterolemia, riscul atacurilor cardio-vasculare sau al emboliilor creşte.

În cazul pacienţilor care suferă din cauza preponderenţei colesterolului nefast în sânge, există mai mulţi factori care conlucrează. Astfel, o persoană supraponderală ajunge să sufere cel mai adesea de hipertensiune arterială. Dacă acea persoană slăbește câteva kilograme, armonizându-se trupește, rezultatele bilanțului sangvin se îmbunătăţesc proporțional. Orice efort care este depus în această direcție are totdeauna rezultate rapide şi benefice.

Una dintre marile probleme legate de creșterea nivelului de colesterol nefast din sânge o constituie lipsa unor simptome clare, specifice, care să reflecte această dereglare a bunei funcționări a organismului.

În fapt, excesul de colesterol nefast este o maladie silențioasă, care continuă să se agraveze fără ştiinţa noastră, fiind discret asociată cu îngrășarea, proces pe care medicii şi pacienţii îl pun adesea pe seama înaintării în vârstă, a încetinirii metabolismului şi a reducerii volumului de efort fizic. Tocmai de aceea este foarte important să realizăm în mod constant exerciții fizice, să manifestăm în mod preponderent stări armonioase și, bineînțeles, să consumăm multe legume și fructe în stare crudă. Din păcate, lipsa unei preocupări reale pentru propria lor sănătate a făcut ca cei mai mulți pacienţi să nu mai poată face altceva decât să constate existenţa plăcilor de aterom prin intermediul unei ecografii sau, mai grav, chiar să sufere un accident vascular cerebral, un infarct, sau să constate că picioarele lor sunt afectate de arterită.

Unele aspecte ce sunt legate de ateroscleroză

Plăcile de aterom se depun în general pe arterele coronariene, care, treptat, se îngroașă, provocând afecțiunea numită ateroscleroză. Sângele pacienților care suferă de această maladie întâmpină greutăți din ce în ce mai mari în drumul său de la inimă către celulele întregului organism. Cel mai mare pericol constă în formarea un cheag care poate obstrucționa o arteră sau o venă adiacentă, compromițând astfel sănătatea și chiar viața pacientului. Plăcile de aterom afectează nu numai arterele coronariene, ci şi venele creierului sau ale membrelor inferioare.

Termenul „scleroză“ semnifică faptul că odată cu îmbătrânirea intervine şi un fenomen de degradare care atinge un organ sau o altă parte a trupului. Ateroscleroza constă în depunerea pe peretele intern al arterelor a unor plăci ateromatoase de colesterol. Lipidele din care este format colesterolul se aglomerează şi încep să formeze un ansamblu care devine solid, provocând rigidizarea arterei. Când ateroamele devin prea groase, ele pot înfunda parţial sau chiar total artera. Atunci când obstrucționarea este totală, vorbim deja despre tromboză şi despre infarct în zona respectivă. Dacă sunt afectate arterele coronariene, există pericolul instalării anevrismului aortic, al anginei pectorale sau al infarctului de miocard. Dacă sunt afectate arterele cerebrale, există pericolul accidentului vascular cerebral (AVC). În cazul în care sunt afectate membrele inferioare, se produce arterita.

Se petrece adesea ca o bucată mică de placă de aterom să se desprindă, formând astfel un cheag. Acesta poate circula, pe cale sangvină, prin organism, până când va fi blocat într-un vas cu lumenul de mici dimensiuni. În acest caz putem vorbim de embolie.

Există o strânsă legătură între ateroscleroză şi hipertensiunea arterială, una sporind şansele apariţiei sau agravării celeilalte.

Nu trebuie să uităm faptul că ateroscleroza, în conexiune directă cu valoarea ridicată a colesterolului în sânge, reprezintă prima cauză a mortalităţii în țările industrializate. În fapt, ateroscleroza poate evolua de-a lungul anilor fără să prezinte simptome, până în momentul în care, în cel mai rău caz, cel suferind este atins de un grav accident vascular. Atitudinea preventivă asigură evitarea acestei situaţii neplăcute.

Câteva aspecte referitoare la diagnosticul hipercolesterolemiei

Analiza sângelui este testul cel mai simplu şi mai la îndemână, care are totodată un rol preventiv. În cadrul controlului medical, doctorul poate stabili un prim diagnostic măsurând tensiunea arterială şi pulsul pacientului în diferitele părţi ale trupului (membre inferioare, gât, braţe, abdomen).

Controlul medical constă în:
– Efectuarea unei electrocardiograme asociată cu un test de efort.
– Efectuarea unei electrocardiografii – Doppler pe carotidă, aortă sau arterele membrelor inferioare.
– Efectuarea unei angiografii coronariene, renale sau carotidiane.

Procesul obişnuit al evoluţiei unei plăci de aterom începe prin depunerea grăsimilor pe peretele coronar. Lumenul arterei coronare se îngustează încetul cu încetul, fără ca pacientul să fie conştient de ceea ce se petrece în sistemul său circulator sangvin, până când aceste plăci devin dure și chiar se calcifiază. Evoluţia acestui proces duce în final la ceea ce se numeşte „stenoză“, afecțiune care poate produce diferite complicații, cum ar fi aritmia cardiacă, insuficiența cardiacă, edemul pulmonar, accidentul vascular cerebral (prin formarea de emboli la nivelul atriului stâng).

Există cazuri în care simptomele hipercolesterolemiei se manifestă în mod vizibil pe trup sub forma xantoamelor, tumori benigne de culoare gălbuie, formate din colesterol, care se depune în acest caz pe tendoane, şi nu neapărat pe artere, așa cum se petrece în mod obișnuit.

Un alt simptom poate fi descoperit la nivelul ochilor, sub forma unui inel albicios situat în jurul corneei (a nu se confunda cu inelul care se formează datorită înaintării în vârstă), sau sub forma unor pete și proeminențe gălbui localizate la nivelul pleoapei, afecțiune cunoscută sub numele de xantelasmă. Atunci când aceste simptome apar, devine evident faptul că valoarea colesterolului în sânge este foarte mare.

Citiţi partea a doua a articolului

Articol preluat din Programul taberei spirituale yoghine de vacanță Costinești 2016, volumul 2, publicat de Editura Shambala, tipărit de Ganesha Publishing House.

Citiți și:

Efectele secundare nefaste ale medicamentelor pentru reducerea colesterolului

Ceapa – unul dintre cele mai vechi alimente-medicament

FICATUL – marele gardian şi totodată salvator al sănătăţii noastre

 

 

yogaesoteric
10 martie 2017