de Roxana Florea şi Daniel Radu Farcaş
Fiecare om are propriile vibraţii, propriile aspiraţii, propriile căutări. Şi totuşi, este un loc unde, indiferent de motivele diverse care i-au atras aici, cu toţii fac paşi, plini de entuziasm, către acelaşi ţel: descoperirea esenţei ultime. Căutătorii adevărului se întâlnesc în Tabăra Yoghină de Vacanţă de două ori pe an, primăvara la Herculane şi vara la Costineşti. Am avut curiozitatea să îi descoperim pe unii dintre ei şi să aflăm punctele lor de vedere despre MISA şi practica spirituală, dincolo de cele câteva cuvinte pe care le schimbăm plini de amabilitate la o spirală sau la iniţierile unice pe care le oferă această şcoală de yoga.
Am întâlnit-o pe Natalia în zorii zilei, cu izoprenul sub braţ şi un zâmbet cât toate zilele pe chip, mergând spre plajă pentru o şedinţă de Hatha Yoga. Modul dezinvolt în care radia bunăvoinţă şi împărţea zâmbete trecătorilor ne-a făcut să ne dorim imediat să o rugăm să ne împărtăşească secretele împlinirii ei sufleteşti.
NATALIA, anul 5 de yoga, LONDRA, MAREA BRITANIE
De unde eşti?
Sunt din Letonia, dar locuiesc în Londra.
Când ai început să practici yoga?
În urmă cu 4 ani călătoream în India. Acolo am găsit această şcoală de yoga. Am început cursurile acolo. Am fost în India în primii ani, apoi în ultimii doi ani am venit la Londra, unde studiez atât Yoga cât şi Tantra.
Ce anume te-a făcut să alegi această şcoală de yoga, dintre toate şcolile?
Am fost la mai multe şcoli, dar de prima dată de când am intrat în această şcoală de yoga am simţit o stare de comuniune foarte puternică. Datorită naturii mele, încerc totul şi abia apoi iau decizia finală. Am fost la mulţi dascăli spirituali în India, însă la niciunul dintre ei nu am găsit acest context minunat pe care numai şcoala noastră îl oferă, aşa că am revenit şi am rămas la cursurile ei, şi sunt foarte fericită ca am luat această decizie.
De cât timp eşti la cursurile MISA?
De patru ani, dar simt că acesta este de-abia începutul. Simt că fiecare an de curs este un nou început. Iar ceea ce este cu adevărat special la această şcoală este legătura puternică pe care o simt cu ghidul spiritual. Simt din plin cum ne susţine pe toţi!
Ce anume îţi place cel mai mult din ceea ce ai învăţat la cursurile acestei şcoli?
Îmi place foarte mult Tantra Yoga, cu toate aspectele sale, la fel şi Hatha Yoga, dar practic şi Laya Yoga foarte mult.
Ce beneficii ţi-a adus practica Hatha Yoga?
Mi-a făcut trupul flexibil, mintea mai relaxată, mai puţin agitată. Înainte, mintea mea se grăbea mereu undeva, şi mai mereu îmi trăiam viaţa în viitor, nu în momentul prezent. Acum pot să spun cu certitudine că sunt mult mai conştientă de momentul prezent şi că asta mă bucură foarte mult, pentru că atunci când trăiam în viitor îmi cam ratam prezentul.
Cum te simţi făcând parte din una dintre cele mai mari şcoli de yoga din lume, cum simţi această stare de a fi parte din această fraternitate spirituală?
An de an vin în taberele spirituale de la Herculane şi Costineşti, pentru că vreau să simt prezenţa colegilor din toată lumea, vreau să vorbesc cu ei, să văd cum au progresat. Îmi place să îmi fac prieteni noi. În plus, simt că şcoala din România are o puternică integrare şi îmi place să le vorbesc românilor despre asta.
Ce transformări a produs practica Tantra în fiinţa ta?
Cred că Tantra este cea mai înaltă formă de yoga. Este cel mai înalt ţel al practicii mele spirituale. Conştientizarea polarizării dintre bărbat şi femeie… a avea posibilitatea să studiem asta e un mare avantaj în viaţa noastră!
Ce crezi că s-ar fi petrecut în cazul tău dacă MISA nu ar fi existat?
Probabil că aş fi studiat yoga şi aş fi făcut practică spirituală, chiar dacă în alt loc. Am încredere că Dumnezeu m-ar fi ghidat pe calea spirituală aşa cum ar fi fost necesar pentru mine.
Ce te face să crezi că MISA este o şcoală spirituală autentică? Având în vedere că ai mai fost şi pe la alte şcoli, credem că poţi face diferenţa între ce este autentic şi ce nu…
Pentru toate informaţiile pe care le-am primit până acum în această şcoală, am putut să merg la sursele originale, cum este Hatha Yoga Pradipika, sau la scrierile lui Patanjali, sau la tratatele tantrice. Materialul care ne este prezentat vine în proporţiile cele mai potrivite, la timpul potrivit, nu se dă ca la alte şcoli… De exemplu, la una dintre şcoli m-au pus să stau pe cap imediat ce am ajuns acolo, or trupul meu nu era pregătit pentru asta, am sesizat imediat abordarea comercială. În această şcoală am simţit că totul este divin integrat, lucrurile sunt treptate, aşa încât să avem înţelegerea corectă a fiecărei asana, a fiecărei tehnici de purificare, a principiilor Yama şi Niyama. Îmi place să primesc informaţia în acest mod, ca să o pot pune în practică gradat, continuu, aşa cum ne sugerează de altfel şi ghidul spiritual.
Ce părere ai despre yoghinii de la MISA?
Îmi place să observ oamenii, îmi place să văd cum progresează. În procesul autocunoaşterii nu există un punct final, toţi ne transformăm în continuu. Chiar dacă mă bucur să văd că mulţi sunt transformaţi anul acesta faţă de cum i-am văzut în ultima tabără, nu înseamnă că au atins ţelul ultim. Ne transformăm cu toţii până când atingem acel stadiu al eliberării care ne este menit în această viaţă.
La ce te-ai gândit prima oară când ai venit într-o tabără yoghină de vacanţă?
Prima dată nu am avut nicio aşteptare. Am venit pentru că instructorul meu mi-a spus: „Ar fi bine să vii şi să vezi ce se petrece, ar fi benefic pentru tine”. A fost neaşteptat de super-benefic pentru mine! Şi în fiecare an este diferit, fiecare tabără este diferită pentru fiecare dintre noi, în funcţie de cât de mult suntem pregătiţi să primim. Prin aceste tabere ni se oferă o graţie enormă, dar şi cunoştinţe şi iniţieri de o valoare imensă; şi sunt atât de multe că nici nu ai cum să participi la toate – este un program de 24 de ore pe zi, incluzând comunicarea cu cei din jur. În fiecare an experimentez o nouă poveste în tabără, precum şi o nouă înţelegere a transformării mele – este ca un fel de rezumat a ceea ce am realizat în anul care a trecut, aici înţeleg cine sunt, şi dacă sunt conştientă de fiecare aspect, pot trage o concluzie extraordinară a ultimului an de practică.
Şi totuşi, ce credeai despre tabără înainte să vii aici?
Aşteptările mele erau limitate pentru că şi punctul meu de vedere asupra yoga era limitat. Percepţia mea era că vom fi foarte mulţi oameni şi probabil vom realiza practica spirituală împreună şi vom asculta şi nişte conferinţe, dar când am ajuns aici am fost foarte surprinsă! Nu mă aşteptam ca venind aici să devin pe loc membru al unei uriaşe familii spirituale, să simt că toţi yoghinii din jur sunt fraţii şi surorile mele. Pentru că toţi erau atât de deschişi, am început să îmi descopăr propriile limitări.
Care e părerea ta acum despre tabărele yoghine?
În fiecare an particip la evenimente diverse, la diferite iniţieri, cunosc oameni uimitori, mă duc la concursul Miss Shakti… De fiecare dată, indiferent unde sunt, primesc ceva – primesc mesaje de la ghidul meu spiritual prin cei de lângă mine, mă îmbogăţesc prin experienţele lor, înţeleg din ce în ce mai multe.
Discuţia cu Natalia ne-a făcut curioşi să aflăm ce anume i-a atras pe alţi colegi de-ai noştri la această şcoală de yoga şi cum trăiesc ei experienţele taberelor spirituale.
JOSE, anul 14 de yoga, PRAGA, CEHIA Cum ai descoperit această şcoală de yoga?
Am avut dorinţa să găsesc o cale care să mă ducă până la capăt şi să găsesc răspuns la întrebările fundamentale: cine sunt eu, ce semnificaţie are această lume, care e menirea mea în această lume. Practic, am venit pentru că iubita mea de atunci a văzut nişte afişe mici, alb-negru şi mi-a spus să mă duc la acest curs. Am mers la conferinţa de deschidere şi m-a impresionat foarte mult starea de puritate a instructorului. Atunci mi-am zis: „Aici e ceva ce mă interesează, ceva ce vreau să încerc şi eu!”.
Apoi, am început să am experienţe spirituale, treptat am înţeles din ce în ce mai mult. Am înţeles că Dumnezeu există, dar şi că fără o anumită cale, nişte tehnici, o metodă pe care să o urmez, totul pluteşte în aer.
Prin anul I aveam o atitudine destul de critică, am avut o stare continuă de încercare, mă întrebam dacă e bine ce se predă acolo, dar cumva totul se potrivea şi se plia pe idealul pe care îl aveam atunci: instructorul era perfect, învăţătura era corectă aşa cum am înţeles-o eu, era o legătură între fizic, spiritual şi sufletesc. Totuşi eram destul de critic, mă uitam dacă nu cumva instructorul se poartă incorect, eram atent la tot ce ţine de corectitudine şi nu am găsit nimic greşit. Atunci am înţeles că asta e calea mea şi că am să o urmez până la capăt.
De fapt am avut această înţelegere într-un weekend. Atunci am simţit starea de familie spirituală. Eram un grup de cursanţi, nu ne cunoşteam prea mult în anul I, dar s-a simţit un câmp unit, spiritual, foarte frumos. Îmi amintesc exact momentul când mă întorceam acasă de acolo şi am avut sentimentul clar: asta e calea mea.
Cu ce aşteptări ai venit în prima tabără yoghină?
Prima dată am venit într-o tabără yoghină acum 10 ani. Eram curios cum arată şcoala de aici, auzisem că e un centru mare şi or să vină yoghini din toată lumea. Am vrut să vin să văd cum e la „sursă” – aşa înţelegeam eu, că de aici porneşte totul.
Îmi amintesc că am rămas uluit de stările pe care le-am simţit în spirale, şi mai ales în spirala de hiatus: o pace profundă, reculegere. În spirala de hiatus am avut o stare de parcă aş fi primit diploma la facultate! Era un moment în care eram complet, întreg, nu mai trebuia să fac nimic altceva, aveam totul deja în mine!
Ce le sugerezi celor care nu au venit încă în taberele yoghine?
Să fie cât mai deschişi. Aici li se oferă ceva ce este dincolo de personalitatea lor, de egoul lor, ceva ce îi poate duce mult mai adânc decât îşi pot probabil închipui. Să se debaraseze de aşteptări şi să fie deschişi să primească ce li se oferă de sus.
De ce ai învăţat limba română?
Am înţeles la un moment dat că fără a înţelege limba română se pierde ceva din învăţătură, chiar dacă traducerea e perfectă, nu e aceeaşi încărcătură, nu se simte la fel. Am hotărât să mă duc într-un așezământ spiritual. Am rămas 3 ani într-un așezământ în Bucureşti, unde m-am integrat foarte frumos, mi-am făcut mulţi prieteni cu care ţin şi acum legătura. Acum traduc materialele din română pentru şcoala din Cehia.
Ce îţi place cel mai mult din ceea ce se predă în această şcoală?
Cel mai mult îmi plac rugăciunile. Am făcut într-o perioadă, în fiecare duminică, rugăciuni de 24 de ore, poate am făcut 50 de astfel de rugăciuni. Acolo am simţit că pot să transmut toate lucrurile care ţin de energii mai joase în fiinţa mea: suferinţă, frustrări – în lumină. Îmi plac foarte mult şi tehnicile tantrice, deşi aparent par a fi la polul opus. 
NICOLETA PUIU, anul 21 de yoga, BUCUREŞTI Ce ai simţit în această spirală de hiatus?
O forţă extraordinară şi un entuziasm spiritual debordant, o efervescenţă a energiilor şi o aspiraţie foarte mare.
Cum ai descoperit cursul de yoga?
Eram pasionată de cărţile ezoterice şi ţin minte că am văzut pe o tarabă una despre vieţile anterioare. M-am oprit să o cumpăr, şi atunci am văzut un afiş despre cursul de yoga. Este fascinant şi este mereu nou, pentru că energia divină care se manifestă este infinită.
De ce vii în tabere?
În tabere vin cu un entuziasm foarte mare, nu mă aştept la nimic, dar de fiecare dată primesc totul, datorită energiei şi susţinerii care se manifestă aici! De 20 de ani, în fiecare an abia aştept să vin, şi de fiecare dată mă gândesc cum să fac aşa încât să pot să particip întreaga perioadă. Este fascinant, aici primesc un impuls spiritual extraordinar, mi se amplifică aspiraţia foarte mult şi sunt infuzată cu o energie care se menţine apoi foarte mult.
Care este evenimentul tău preferat?
Spiralele, categoric, dar şi conferinţele, pentru că aflu întotdeauna aflu lucruri noi, şi chiar dacă aparent sunt unele lucruri pe care le ştiu, sunt spuse într-o manieră care îmi trezeşte din nou şi din nou interesul să caut mai mult, să descopăr mai mult, să experimentez cât mai mult, şi dorinţa de a practica. Citiți a doua parte a acestui articol
Citiți și:
FOTOREPORTAJ: Tabăra spirituală yoghină de vacanţă Costineşti 2013
În tabăra de la Herculane din acest an, am trăit un mare miracol
yogaesoteric
5 noiembrie 2013
Also available in:
English