Moartea lui Alexei Navalnîi și curioasele coincidențe bine sincronizate

Există propagandă prin comision și propagandă prin omisiune, prima servind adesea la ascunderea celei de-a doua. Sincronizarea este crucială.

Faptul că președintele american Joseph Biden, aliații săi britanici, NATO, israelieni și portavocile lor media corporatiste au nevoie de o victorie propagandistică majoră este evident. Ei pierd războiul din Ucraina, au fost condamnați în întreaga lume pentru genocidul din Gaza și conduc un imperiu în dezintegrare. Viețile politice ale lui Biden și Netanyahu sunt în mare pericol. Așa că tocmai au desfășurat un efort de propagandă de presă în toată regula, menit să le acopere pierderile. Ar fi cazul să fie foarte clar pentru oricine care poate folosi logica să vadă sincronizarea implicată.

Marele cercetător francez al propagandei și tehnologiei, Jacques Ellul, a scris cu ani în urmă că propaganda „nu este atingerea unei baghete magice. Ea se bazează pe o impregnare lentă și constantă. Ea creează convingeri și conformare prin influențe imperceptibile care sunt eficiente doar prin repetare continuă”.

Cu toate acestea, odată ce această bază a fost pusă în timp ‒ așa cum a fost cazul isteriei continue împotriva Rusiei lui Putin și a sprijinului pentru politicile sioniste ale Israelului ‒ poate fi intens intensificată în circumstanțe solicitante, atunci când narațiunea de lungă durată este în pericol, așa cum este acum.

Odată anunțată vineri, 16 februarie 2024, moartea într-o închisoare rusă a disidentului rus Alexei Navalnîi, susținut de Occident, aceasta a fost urmată imediat de o cascadă de declarații anti-rusești al căror scop nu a fost doar de a continua demonizarea Rusiei și a președintelui său Vladimir Putin, ci și de a servi altor scopuri.

Dintr-o singură lovitură, lecția de istorie calmă despre Ucraina, Rusia și SUA/NATO pe care Putin tocmai o livrase lumii prin intermediul lui Tucker Carlson a dispărut în gaura memoriei, în timp ce Biden, fără nicio dovadă, a declarat că „Putin și huliganii săi” și „brutalitatea” lui Putin sunt responsabili pentru moartea lui Navalnîi. Aceasta, desigur, este o reluare a acuzațiilor false și fără dovezi aduse Rusiei pentru o otrăvire anterioară a lui Navalnîi, a familiei Skripal (dispărută între timp de către guvernul britanic), a lui Alexander Litvinenko și alții.

La scurt timp după aceea, Zelenski, interpretându-și rutina de marionetă în timp ce apărea „întâmplător” la Conferința de Securitate de la Munchen ‒ sâmbătă, 17 februarie, la o zi după ce a fost anunțată moartea lui Navalnîi ‒ împreună cu văduva de atunci a lui Navalnîi, a declarat că este „evident” că Putin l-a ucis pe Navalnîi, în timp ce Biden a făcut presiuni pentru mai mulți bani pentru războiul condamnat al Ucrainei împotriva Rusiei, un război al SUA. SUA/NATO, război creat de SUA de la bun început prin împingerea sa militară agresivă până la granițele Rusiei și prin lovitura de stat ucraineană din 2015 care l-a înlăturat pe liderul pro-rus, pregătind terenul pentru incursiunea Rusiei în Ucraina în februarie 2022. Faptul că Putin i-a spus lui Carlson aceste fapte evidente, în timp ce îi menționa pe furiș lui Carlson că a înțeles că acesta a încercat cândva să se alăture CIA, este acum, pentru majoritatea oamenilor din Occident, istorie pierdută în spatele titlurilor de ziar, dacă a mai fost vreodată ceva.

Toate acestea s-au petrecut în timp ce Rusia a trecut de apărarea Ucrainei și a cucerit orașul Avdiivka, care fusese îndelung contestat. Cu fiecare zi care trece, este evident că strategia de război din Ucraina a lui Biden este cea a unui politician disperat aflat în corzi și că Putin i-a păcălit complet pe disperații americani și pe marionetele lor europene din NATO. MSM preferă să sugereze contrariul, că speranța este chiar după colț dacă trimitem miliarde de dolari și arme suplimentare și dacă, cu ajutorul prietenilor noștri britanici, ducem războiul mai departe pe teritoriul rusesc și riscăm o confruntare nucleară. Dar ne aflăm într-un război propagandistic pentru conștiințele publicului occidental.

O mare parte din restul lumii a văzut dincolo de titlurile rizibile ale MSM folosite pentru a amăgi publicul că Rusia este marea amenințare la adresa păcii și stabilității mondiale. La fel ca minciunile anterioare din Russia-gate, această minciună în curs de desfășurare, care coincide cu moartea lui Navalnîi, este programată pentru a distrage atenția publicului de la chestiuni cheie în curs de desfășurare.

La data de 21 februarie Julian Assange a avut ultimul recurs în fața unui tribunal britanic pentru a împiedica extrădarea sa în Statele Unite. Biden vrea ca acest jurnalist să fie urmărit penal pentru că a făcut treaba pe care MSM nu a reușit să o facă: expunerea faptelor despre nemiloasa mașină de ucis a SUA. Dar bruiajul despre Navalnîi a făcut ca ipocrizia absolută cu privire la tortura și încarcerarea nevinovatului și curajosului Assange să devină secundară și „inconsecventă”. Așa cum s-a intenționat, acest fapt a devenit acum o chestiune secundară, în timp ce titlurile mass-media principale, obsedate de Rusia, curg neîntrerupt. The New York Times, organul cheie de propagandă al administrației Biden și al statului profund, relatează că „Gravitatea amenințărilor președintelui Putin se răsfrânge acum asupra Europei” și „Văduva lui Navalnîi promite să continue munca liderului opoziției”. Acestea sunt vociferări tipice ale cotidianului Times. La fel ca și titlul articolului din revista sa din data de 18 februarie: „Marilyn Robinson [scriitoarea și prietena lui Barack Obama] îl consideră pe Biden un dar de la Dumnezeu”.

Nu cred că palestinienii ar fi de acord, dar, de asemenea, măcelul lor de către Israel cu ajutorul SUA ‒ peste 29.000 de palestinieni din Gaza au fost uciși până acum ‒ și viitoarea invazie a forțelor de apărare israeliene la Rafah au fost, de asemenea, împinse pe ultimele pagini sau pe nicăieri de propaganda despre Navalnîi și Rusia.

Nu voi menționa alegerile rusești de la jumătatea lunii martie, care ar putea eventual să influențeze toate acestea, deoarece ni se va spune tuturor, în mod conștiincios și la timp, că maleficul ucigaș Putin este un dictator, ignorant, nemilos ‒ adăugați propriile adjective ‒ și că, fără îndoială, încearcă să trucheze alegerile prezidențiale americane din noiembrie, care vor fi corecte și echitabile ‒ pentru cineva, așa cum a făcut-o și în 2016.

Nu mai vorbim nici de articolul din NY Times din 17 februarie, scris de David Sanger și Julian Barnes, potrivit căruia „SUA se tem că Rusia ar putea plasa o armă nucleară în spațiu”.

Toată lumea știe că rușii vin după noi, așa cum au făcut-o întotdeauna. Probabil că ei l-au ucis pe JFK, nu-i așa?

Este ușor de urmărit în timp ce această erupție propagandistică se învârte pe internet ca niște ponei pictați pe un carusel. Nu va fi timp să ne oprim și să ne gândim, să ne oprim; să ne întrebăm ce oare se petrece? Poneii vor pluti și se vor mișca și vă vor ameți.

Pentru mai multă coroborare a acestor aspecte, citiți articolul isteț al analistului politic Gilbert Doctorow despre cum radiodifuzorul turc TRT World a refuzat să publice interviul pe care i l-a luat. Doctorow susține că serviciile secrete britanice l-au ucis pe Navalnîi. Dintr-un anumit motiv, acest subiect nu ar fi indicat să fie abordat, potrivit TRT.

Indiferent dacă Doctorow are dreptate sau nu, numai o persoană foarte proastă ar putea crede că Putin ar fi dispus uciderea lui Navalnîi. El nu avea nimic de câștigat ci totul de pierdut dacă ar fi făcut asta. Cu toate acestea, MSM și stăpânii lor guvernamentali consideră că majoritatea oamenilor sunt foarte proști și, prin urmare, îi bombardează neîncetat cu o propagandă evidentă prin comision și omisiune. Am mai auzit această poveste înainte.

Autor: Edward J. Curtin

Citiți și:
Moartea lui Alexei Navalnîi îl pune în umbră pe Julian Assange
Interviul cu Vladimir Putin realizat de Tucker Carlson

yogaesoteric
2 martie 2024