Modalităţi de influenţare de la distanţă a psihicului fiinţei umane

Electroligarhia – ideea unor ignoranţi despre o posibilă civilizaţie controlată

de Alex Ionescu

Electrozi plasaţi şi alimentaţi corespunzător în creier pot influenţa comportamentul. Jose Delgado descrie un plan pentru o societate civilizată utopică, electroligarhia, în care oamenii ar purta senzori electrici şi li s-ar induce diferite stări. Activitatea electrică a creierului se reflectă în activitatea psihomentală şi reciproc. Astfel, fie prin plasarea unor electrozi la nivelul creierului, fie prin transmiterea de la distanţă a undelor electromagnetice cu frecvenţă similară celor cerebrale, se poate influenţa activitatea psihomentală – se pot modifica gândurile şi emoţiile unei persoane sau a unui grup mare de fiinţe umane. Există la ora actuală sisteme electronice sofisticate, care „vorbesc” direct minţii ascultătorului, pot altera şi interfera cu undele cerebrale, pot manipula structura electroencefalogramei şi pot implanta astfel, în mod artificial, stări emoţionale negative – frică, anxietate, disperare şi lipsa speranţei. Aceste sisteme subliminale nu spun persoanei să simtă o emoţie, ci o fac să simtă; implantează emoţia respectivă în mintea lor.

Creierul, un sistem care generează electricitate

În anii 1870-1880 medicul englez Richard Caton a fost primul care a descoperit faptul că creierul generează electricitate. Acesta a observat că la nivel cerebral se generează descărcări electrice mici. Caton a detectat de asemenea slabi curenţi electrici prin cutia craniană – cei care în prezent sunt înregistraţi cu ajutorul electroencefalografului. După trei decenii de la această descoperire, Santiago Ramon y Cajal, laureatul premiului Nobel pentru medicină şi fiziologie din 1906, a descoperit neuronul – unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos. El a observat şi modul în care neuronii îşi transmit impulsurile – prin legăturile sinaptice, realizând adevărate reţele „informaţionale”.

După încă 100 de ani, Roger Traub, de la Universitatea Birmingham din Anglia, a demonstrat că neuronii se conectează unul cu celălalt, nu numai prin sinapse, ci şi prin interacţiuni directe în câmp electric. Unul din misterele oscilaţiilor electrice de la nivelul creierului este modul în care ele se sincronizează pe zone întinse, într-un mod bine corelat, formând adevărate câmpuri electrice de intensitate scăzută, la nivel cerebral. Aşadar, neuronii de la nivelul creierului nu interacţionează doar fizic unii cu alţii, prin sinapse, ci şi direct, prin frecvenţe similare de vibraţie. Fiecare dintre aceste frecvenţe unitare de vibraţie, care înglobează activitatea neuronilor pe arii întinse, sunt generate de diferitele gânduri sau emoţii care apar la nivel psiho-mental.

Cercetătorii în neurologie au obiectivat reflectarea activităţii electrice a creierului, implicit a câmpurilor electrice care se generează la nivelul acestuia, în activitatea psihomentală şi reciproc. Înainte de această descoperire, psihofiziologii americani arătaseră că o reflectare similară are loc între activitatea psihomentală şi substanţele descărcate la nivel cerebral (neurotrasmiţători şi hormoni). Aşadar, activitatea electrică a creierului, cea chimică şi gândurile/emoţiile unei persoane sunt intercorelate. Aceeaşi informaţie este oglindită în diferitele structuri ale fiinţei umane.

În 1831, Michael Faraday a descoperit faptul că energia electrică în mişcare determină magnetism, iar mişcarea câmpului magnetic produce curent electric. Condiţia pentru transformarea energiei electromagnetice în energie electrică este ca „receptorul” să fie acordat pe aceeaşi frecvenţă de emisie a energiei electromagnetice. Activitatea creierului, fiind şi de natură electrică, poate fi influenţată, astfel de unde şi câmpuri electromagnetice. Undele radio, care şi ele aparţin spectrului electromagnetic, pot de asemenea produce curenţi electrici la nivel cerebral, dacă frecvenţa lor este similară celei cu care impulsurile nervoase sunt transferate între neuroni.

Observând informaţiile expuse mai sus şi gândindu-ne la modul global, integrator la fiinţa umană, putem spune că este perfect posibil ca activitatea cerebrală a fiinţei umane să fie interferată, fie prin stimuli electrici aplicaţi direct creierului, fie prin câmpuri electrice sau electromagnetice sau prin unde radio de joasă frecvenţă, care să fie direcţionate către capul sau întregul corp al fiinţei. Aceste modalităţi de a acţiona pot perturba activitatea electrică a creierului şi, deci, pe cea psiho-mentală a fiinţei respective.

Implantarea cipurilor la oameni
 
În perioada anilor 50-60, unul din cercetătorii în domeniul stimulării electrice a creierului a fost psihologul Jose Delgado. Cel mai faimos experiment al său implica utilizarea a ceea ce el a numit un „stimoceptor”, un aparat cu radio-control care emitea curenţi către nişte mici receptori implantaţi în creierul unui animal. Delgado credea cu fervoare în capacitatea unor electrozi bine plasaţi în creier de a influenţa comportamentul şi, în cartea sa „Controlul fizic al minţii: către o societate psiho-civilizată”, el descrie un plan pentru o societate civilizată utopică, în care oamenii ar purta senzori electrici pentru a nu fi afectaţi de depresie, durere, anxietate, agresiune şi care să stimuleze plăcerea, voinţa şi intelectul. Delgado a denumit societatea sa utopică, electroligarhie.

Delgado respingea ideea liberului arbitru şi propusese ipoteza că mintea este o entitate funcţională, produsă de funcţiile electrice ale creierului; el se gândea că mintea poate fi astfel, prin intermediul anumitor instrumente electrice sau electromagnetice, manipulată şi controlată, cu scopul de a controla comportamentul populaţiei. Delgado nu avea cunoştinţe spirituale referitoare la structura subtila a corpului uman, cum este şi situaţia majorităţii oamenilor de ştiinţă din ziua de azi. Dar această viziune a lui Delgado a convenit foarte mult membrilor Noii Ordini Mondiale, adepţi ai unui control cât mai riguros al populaţiei. Iar această idee, dacă observăm cu atenţie, este materializată la ora actuală sub forma tendinţei de implementare a cipurilor (RFID). Delgado, de la mijlocul anilor 70, a fost numit directorul Centrului Ramon y Cajal, iar interesul său s-a mutat de la simpla stimulare electrică a creierului la aria largă a efectelor undelor electromagnetice, fapt care a fost primit cu bucurie de sistemul militar şi politic, ca modalitate de a-și atinge scopul – controlul populaţional absolut.

Simptome ale expunerii la o cantitate excesivă de radiaţii electromagnetice

De-a lungul timpului, dorinţa de a cunoaşte cu adevărat cum anume funcţionează creierul şi psihicul uman, precum şi intercorelaţiile dintre acestea, au condus la anumite descoperiri. O parte au fost expuse pe scurt în prima parte a acestui articol. Multe dintre aceste descoperiri sunt utilizate la ora actuală de către o elită a acestei planete, cu scopul de a dobândi un control absolut asupra tuturor fiinţelor umane care există pe acest pământ.

Într-un raport al organizaţiei mondiale a sănătăţii (OMS), din 1981, se preciza că primele studii ale efectelor undelor radio asupra fiinţei umane s-au realizat în Polonia, Cehoslovacia şi URSS, în anii 50. Una dintre concluziile raportului era că undele electromagnetice de frecvenţă joasă pot determina dureri de cap, oboseală, slăbiciune în corp, ameţeli, modificarea stării, confuzie, perturbarea somnului (neputinţa de a dormi). În ultima vreme, observăm că aceste simptome sunt prezente la foarte multe persoane, mai ales atunci când vremea pare a fi setată după un program: ziua caniculă, seara ploaie tropicală, noaptea răcoare.

Între anii 1980-1984, au existat multe proteste ale diverselor grupări pacifiste din Anglia, cu privire la rachetele Cruise, în special la baza Greenham Common, situată în comitatul Berkshire, la 45 de mile (72 km) vest de Londra. Pe la mijlocul anului 1984 protestatarii, care se aflau în faţa bazei respective, au început să susţină că au fost iradiaţi din interiorul bazei, datorită problemelor fizice care le apăruseră şi pe care nu le puteau corela cu altceva. Simptomele acopereau o paletă largă de manifestări, de la arsuri cutanate, sângerări menstruale anormale, la dureri de cap, ameţeală, atacuri de paralizie temporară, probleme de coordonare a limbajului şi chiar, într-un caz, insuficienţă circulatorie severă, care a necesitat internare în spital. Aceste simptome, pentru cei care lucrează în domeniu şi ştiu, se potrivesc foarte bine cu problemele generate de expunerea excesivă la unde/câmpuri electromagnetice. Ministrul Apărării din perioada respectivă a negat utilizarea oricărui semnal electromagnetic periculos, dar nu a negat utilizarea undelor electromagnetice, cunoscut fiind faptul că în reglementările Marii Britanii undele electromagnetice sub 10mW/cm2 nu sunt considerate periculoase. Se pare totuşi că sunt.

Modalităţi de psiho-control

Neurologul Allan Frey, cunoscut pentru cercetările realizate în timpul războiului rece asupra efectului auditiv al microundelor, arăta pericolul pe care îl reprezintă undele radio asupra fiinţei umane, datorită slăbirii barierei hemato-encefalice (BHE), pe care o realizează acestea. Această frontieră anatomică şi fiziologică, bariera hemato-encefalică, protejează creierul de multe substanţe şi agenţi patogeni, pe care noi îi luăm din mediul înconjurător prin respiraţie şi alimentaţie, ea fiind permeabilă doar la apă, oxigen, dioxid de carbon şi anumite substanţe mici liposolubile. Multe din substanţele din mediul înconjurător, care ar ajunge la nivel cerebral în absenţa sau prin permeabilizarea în exces a BHE ar putea interfera, global sau în diferite arii ale creierului, activitatea neuronilor, modificând procesele de transmitere a informaţiilor în reţelele neuronale. Acest aspect ar putea avea un efect puternic de distorsionare a percepţiilor asupra realităţii înconjurătoare, asupra gândirii etc. Ca o confirmare a celor spuse de Frey, în raportul final al proiectului ce viza „Cerinţele pentru cercetarea biotehnologică în domeniul sistemelor aeronautice” pe anul 2000, se preciza: „Folosind unde radio de frecvenţă joasă este posibil să se sensibilizeze grupuri militare mari la substanţe chimice sau biologice dispersate în mediu, substanţe faţă de care populaţia neiradiată ar fi imună”.

Pe de altă parte, cercetările privind câmpul bioelectric al organismului au avansat atât de mult, încât în prezent există posibilitatea de a urmări de la distanţă o persoană, dacă i se cunoaşte frecvenţa specifică a undelor electromagnetice emise de organismul său. Din diferite documente a reieşit că NSA (National Security Agency – Agenţia pentru securitate Naţională, din SUA) poate face aceasta, dacă cunoaşte frecvenţa specifică a câmpului bioelectric al persoanei respective, întrucât acest aspect este la fel de specific omului, ca şi amprentele digitale şi vocea. Pe de altă parte, NSA posedă sistemul RNM, care poate transmite la distanţă, în mintea oamenilor, unde electromagnetice, care vor determina apariţia unor imagini, semnale sonore subliminale, care par a fi sunete audibile şi chiar gânduri. Iniţial, aceste invenţii tehnice au fost gândite, de cei care le-au realizat, pentru a-i ajuta pe cei care suferă de diferite fobii, nevroze şi chiar boli să se vindece prin inducerea de la distanţă a gândurilor benefice şi chiar a unor stări armonioase. Din păcate, aşa cum se observă, această tehnologie a fost confiscată de către sistemele de control populaţional.

În articolul „Military use of mind control weapons” din numărul pe lunile octombrie/noiembrie 1998 al revistei Nexus Magazine, Judy Wall expune o anumită tehnologie de manipulare de la distanţă a oamenilor:

„Subliminal, o mult mai puternică tehnologie era la lucru: un sistem electronic sofisticat ,care „vorbea” direct minţii ascultătorului, altera şi interfera cu undele sale cerebrale, manipula structura electroencefalogramei sale şi implanta în mod artificial stări emoţionale negative – frică, anxietate, disperare şi lipsa speranţei. Acest sistem subliminal nu îi spunea persoanei să simtă o emoţie, ci o făcea să simtă; implanta emoţia respectivă în mintea lor.”

„Mecanismul de alterare a gândurilor/emoţiilor ce apar în minte este bazat pe o tehnologie ce implică un transportor subliminal: spectrul de răspândire a sunetelor silenţioase (the Silent Sound Spread Spectrum), uneori denumit S-quad sau Squad. Acesta a fost dezvoltat de dr. Oliver Lowry din Norcross, Georgia şi este descris în patentul de invenţie US Patent #5.159.703, „Silent Subliminal presentation System”, din 27 octombrie 1992. În rezumatul descrierii se precizează: «un sistem silenţios de comunicaţii, în care transportori non-aurici din spectrul foarte jos sau foarte înalt de frecvenţe audio sau adiacent frecvenţei ultrasunetelor sunt modulaţi în amplitudine şi frecvenţă, cu inteligenţa dorită şi propagaţi acustic sau vibraţional, pentru a induce frecvenţele respective în creier, tipic prin intermediul difuzoarelor, căştilor auditive sau transductorilor piezoelectrici. Transportorii modulaţi pot fi transmişi direct în timp real sau pot fi înregistraţi la modul convenţional pe medii mecanice, magnetice sau optice pentru transmisii repetate sau tardive.”

„Doctorul Michael Persinger, profesor de psihologie şi neuroştiinţe la Universitatea Laurentian din Ontario, Canada, a scris un articol acum câţiva ani, intitulat: «Despre posibilitatea accesării directe a fiecărui creier uman, prin inducerea electromagnetică a unor algoritmi fundamentali». În conținutul acestui articol se spune: «neuroştiinţa contemporană sugerează existenţa unor algoritmi fundamentali, prin care orice transmisie senzorială este tradusă într-un cod intrinsec specific creierului. Stimularea directă a acestor coduri în interiorul lobului temporal sau a cortexului limbic prin aplicarea unor tipuri de unde electromagnetice pot necesita niveluri energetice care să fie în interiorul gamei cuprinse între activitatea geomagnetică şi reţelele de comunicare contemporane. Un proces care este cuplat la banda îngustă a temperaturii creierului poate permite ca toate creierele umane normale să fie afectate de o subarmonică a cărei frecvenţă se situează la aproximativ 10Hz şi ar varia doar cu 0,1Hz». El încheie articolul astfel: «în ultimele două decenii, un potenţial care era improbabil, dar acum este marginal fezabil, a ieşit la suprafaţă. Acest potenţial este capacitatea tehnică de a influenţa direct marea parte a celor peste 6 miliarde de creiere ale speciei umane, fără medierea prin modalităţile clasice senzoriale, generând o informaţie neuronală într-un mediu fizic în care toţi membrii acestei specii sunt scufundaţi».” De asemenea, tot în acest articol el spune:

„Conform literaturii puse la dispoziţie de Silent Sounds Inc., în prezent este posibil, cu ajutorul unor supercomputere, să analizezi tiparele electroencefalografice emoţionale umane şi să se duplice, apoi să se stocheze aceste «amprente emoţionale» pe alt computer şi, la voinţă, în mod silenţios să se inducă unei alte persoane şi să se modifice astfel starea emoţională a fiinţe umane respective”. Directorul companiei Silent Sounds, Edward Tilton, afirma că „sistemul a fost folosit în operaţiunea Desert Storm, în timpul războiului din Irak”. „Secretul care acoperă dezvoltarea tehnologiei de alterare prin mijloace electromagnetice a minţii reflectă puterea uriaşă care este inerentă acesteia. Pentru a spune pe şleau, cine controlează această tehnologie, controlează minţile oamenilor.”

Tentative oficiale de a limita utilizarea tehnologiilor de manipulare a minţii

În ianuarie 1999, Parlamentul European a înaintat o rezoluţie în care se cerea „o convenţie internaţională de introducere a unei interdicţii globale în ceea ce priveşte dezvoltarea armelor care ar putea permite orice formă de manipulare a fiinţei umane”. Obiectivul major era acela de a informa marele public despre pericolul real pe care îl constituie aceste arme pentru drepturile omului şi democraţie.

Citiţi şi:

Armele electromagnetice şi drepturile omului

Sfârşitul programat al democraţiei

yogaesoteric
17 iulie 2005