Carol Farmer era o profesoară nefericită, care după numai două semestre şi-a dat seama că domeniul educativ nu era pentru ea. În ciuda investiţiei considerabile de timp şi efort pentru a deveni profesoară, a recunoscut că aceasta nu era chemarea ei. Dar ce altceva ar fi putut face? Visase întotdeauna să devină designer, aşa că şi-a propus să-şi împlinească acest vis. Un aspect al scopului ei era să câştige mai mulţi bani din design în primul an de activitate decât câştiga în învăţământ.
Când lucrase ca profesoară câştigase 5.000 de dolari. În primul an ca designer a câştigat 5.012 dolari, aşa că şi-a atins primul scop. A acceptat o slujbă la unul dintre clienţii ei pentru 22.000 de dolari pe an, de peste patru ori mai mult decât câştiga cu doi ani înainte.
La scurt timp după aceea, salariul i-a fost mărit la 35.000 de dolari, dar visurile ei crescuseră şi a refuzat oferta, pentru a-şi înfiinţa propria companie. În primul an a câştigat peste 100.000 de dolari – de 20 de ori mai mult decât câştigase cu mai puţin de zece ani în urmă şi de cinci ori mai mult decât în anul precedent.
În 1976, Carol Farmer a fondat compania Doody şi în următorii trei ani a încasat peste 15 milioane de dolari. Personalul ei a crescut de la şase la 200 de oameni. A obţinut recunoaşteri considerabile pentru realizările ei şi a împărtăşit secretele succesului său în afaceri studenţilor de la Universitatea Harvard.
Mult prea adesea, oamenii privesc obstacolele ca pe nişte bariere şi nu ca pe nişte oportunităţi.
Carol şi-a asumat un risc calculat – ceea ce fac majoritatea oamenilor de succes (este nevoie de curaj pentru a începe, de dăruire pentru a continua şi de perseverenţă pentru a ajunge la destinaţie). Riscul calculat îşi are meritele lui, dar aici nu vorbim despre pariuri.
Oamenii de succes nu-şi încearcă norocul la întâmplare. Îşi calculează şansele, ceea ce a făcut şi Carol Farmer. Pe parcurs, a transformat dezamăgirea şi nefericirea unei cariere în fericirea, creativitatea şi profitul alteia. Abordând creativ obstacolele şi dezamăgirile, deschidem porțile pentru apariția succesului.
Nu este vorba de ceea ce n-ai
Aţi auzit de multe ori afirmația: „Viaţa este aşa cum ţi-o creezi.” Sau: „Nu poţi schimba cărţile pe care ţi le-a împărţit viaţa, dar poţi hotărî cum vei juca cu ele.” Aceasta este filozofia după care a hotărât să trăiască Wendy Stoeker.
Când era boboc la Universitatea din Florida, Wendy s-a clasat pe locul trei la campionatul feminin de sărituri de la trambulină. Pe vremea aceea, înota în poziţia a doua în remarcabila echipă de înot din Florida şi pe deasupra participa la toate cursurile de la facultate.
Wendy Stoeker pare să fie o studentă împlinită, optimistă, echilibrată, capabilă să-şi trăiască viaţa aşa cum vrea, nu-i aşa? Ei bine, aveţi dreptate. Adevărul este că ea deja şi-a creat viaţa pe care o doreşte, cu toate că s-a născut fără braţe. În pofida faptului că nu are braţe, lui Wendy îi place să joace bowling, să facă schi nautic şi bate la maşină peste 45 de cuvinte pe minut. Wendy nu se plânge de ceea ce n-are.
Foloseşte ceea ce are. Adevărul este că dacă fiecare dintre noi ar folosi ceea ce are şi nu şi-ar face griji cu privire la ceea ce n-are, ar reuşi să facă mult mai mult în viaţă.
Urmaţi exemplul lui Wendy Stoeker. Gândiţi-vă în mod creator benefic la ceea ce vreţi de la viaţă. Decideţi să folosiţi ceea ce aveţi, indiferent de obstacolele cu care vă veţi confrunta. În acest fel, viaţa voastră va deveni mai interesantă, mai împlinită şi mai productivă.
Este o problemă sau o ocazie?
Randy Males este vânzător de mobilă. În magazinele de mobilă, vânzătorii îi servesc cu rândul pe clienţi. Într-o zi, un coleg de-al lui spuse, bombănind: „Nu pot să le vând acestor oameni!” Randy întrebă care era problema şi vânzătorul îi spuse că bărbatul nu vedea şi nu auzea, iar femeia vedea şi auzea foarte slab.
Vânzătorul spuse categoric că nu-şi va pierde timpul încercând să se ocupe de ei şi că nu-i poate considera clienţii lui. Randy întrebă dacă era vreo problemă să vorbească el cu cei doi. Răspunsul fu: „Da, dacă vrei să-ţi pierzi timpul.” Randy se apropie de clienţi din faţă, fiindcă femeia putea să întrezărească forme şi lucruri ţinute direct în faţa ei. Le-a vorbit şi femeia i-a făcut semn că este surdă. Randy a luat o tăbliţă şi a scris cu litere mari: „Mă întorc imediat”. A revenit cu o tablă mare de scris şi „a vorbit” cu cei doi prin intermediul acesteia.
Cei doi au făcut o serie de cumpărături considerabile şi au plecat cu un zâmbet larg pe faţă. A doua zi, Randy a primit un telefon de la cei care aveau grijă de bătrân, care i-au mulţumit pentru amabilitatea lui. Lui Randy îi făcu plăcere, dar a spus repede că nu era un sfânt. Era doar un vânzător dispus să facă un efort în plus. De atunci, mai mulţi prieteni ai cuplului au venit să cumpere mobilă de la Randy. Fiindcă a făcut un efort în plus, Randy a transformat problema unui vânzător în propria sa şansă.
Mesajul acestei întâmplări este limpede: faceţi servicii celor care au cea mai mare nevoie de ele şi voi veţi fi cei recompensaţi.
Citiți și:
Deblocheaza-ţi puterea subconştientului
Menirea ultimă a omului este înţelepciunea (1)
yogaesoteric
24 martie 2018