Dreptul fundamental la libertate individuală este azi de domeniul istoriei

Anularea habeas corpus pentru orice persoană considerată potenţial periculoasă

de Mihai Vasilescu

Motto: „Practica reţinerii în arest pe nedrept a fost în toate timpurile instrumentul favorit şi cel mai de temut al tiraniei.” – Alexander Hamilton, avocat, unul dintre fondatorii SUA

Motto: „Să lipseşti o fiinţă umană de viaţa sa, să îi confişti prin violenţă bunurile, fără vreo acuzaţie sau vreun proces, este un act cumplit de despotism şi ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă că tirania pune stăpânire pe o naţiune.” – William  Blackstone, jurist britanic din secolul XVIII

Habeas corpus se referă la dreptul oricărei persoane de a contesta legalitatea reţinerii sale în arest. Habeas corpus („tu ai corpul” în limba latină) a fost promulgat pentru prima oară în 1679 de către parlamentul britanic. De atunci reprezintă cel mai important garant al libertăţii individuale în faţa acţiunilor unei justiţii arbitrare. Datorită unei legi americane acest drept este însă astăzi de domeniul istoriei. Ştirea care anunţă acest lucru a fost ignorată de mass-media oficială.
   
Oricine poate fi transformat peste noapte în inamic al statului

Prin Legea comisiilor militare (Military Commissions Act) semnată de George Bush pe 17 octombrie 2006, orice persoană (cu cetăţenie americană sau non-americană) bănuită de acţiuni ce ar putea aduce atingere siguranţei naţionale poate fi arestată imediat. 

Acest lucru s-a petrecut în timp ce mass-media oficială îi liniştea pe americani, afirmând că aceştia nu vor ajunge niciodată victimele unui sistem  draconic de securitate. În fapt, Legea comisiilor militare permite realizarea de percheziţii armate, anularea dreptului la habeas corpus şi condamnarea pe viaţă pentru orice persoană bănuită că ar fi „potenţial periculoasă”. Modul în care cineva poate fi transformat peste noapte în „inamic al statului” este la discreţia guvernului american.

Condamnaţi pe viaţă de un sistem de justiţie paralel

Pe lângă faptul că permite ca orice persoană să devină victima acestui sistem, legea interzice prizonierilor de acest tip să mai apeleze vreodată la Curţile de Justiţie tradiţionale, ceea ce s-ar putea traduce prin condamnare pe viaţă.  Tot această lege prevede că niciun tribunal sau judecător nu are prerogative pentru a audia sau a lua în considerare vreo plângere din partea celor arestaţi pe motiv că sunt „potenţial periculoşi”.  Ea anulează şi alte drepturi garantate de Constituţia americană, cum ar fi dreptul la un proces rapid, dreptul la o cauţiune rezonabilă şi interzicerea pedepselor pline de cruzime.

„Sub pretextul instituirii de tribunale militare pentru a-i judeca pe suspecţii Al-Qaeda şi alţi aşa-zişi combatanţi, Bush şi Congresul său au creat la propriu un sistem paralel de justiţie pentru orice persoană, cetăţean american sau nu, care depăşeşte cadrul trasat de ei”, scrie jurnalistul de investigaţii american Robert Parry, care a creat o agenţie de ştiri independentă.  

Redefinirea torturii pentru a-i scoate basma curată pe responsabili

Aceeaşi lege mai rezervă o surpriză. O clauză strecurată în text, chiar înainte ca acesta să fie prezentat Congresului redefineşte termenul de tortură. Noua formă exclude tocmai metodele cele mai violente şi mai inumane din definirea crimelor de război, scutindu-i astfel de orice responsabilitate pe cei care le aplică sau le comandă.  Această redefinire se aplică retroactiv, până în luna noiembrie 1997 şi încalcă prevederile Convenţiei de la Geneva privind crimele de război. „Dacă nu s-ar fi făcut aceste modificări, arată Robert Parry, fostul secretar  al apărării Donald Rumsfeld, vicepreşedintele Dick Chenney şi preşedintele George Bush ar fi trebuit să fie recunoscuţi vinovaţi de participare activă la acte de tortură, comandate de ei asupra prizonierilor de la Guantanamo şi de la Abu Ghraib (închisoare din Irak).”

Teama de a nu fi consideraţi potenţial periculoşi îi împiedică pe ceilalţi să acţioneze

Procurorul general al SUA din acea perioadă, Alberto Gonzales a făcut în ianuarie 2007 o încercare jenantă de a convinge că habeas corpus este de fapt opţional, nu un drept fundamental.  „Constituţia nu prevede în mod explicit că trebuie să i se asigure oricărui cetăţean dreptul la habeas corpus, ci spune doar că acest drept nu trebuie suspendat.” susţine el.

Mai mulţi membri ai Congresului american şi-au declarat indignarea faţă de această lege. Totuşi, în momentul în care a trebuit să treacă la acţiune nu au făcut niciun demers, de teamă că propunerea lor de a anula această lege să nu fie interpretată drept „soft terrorism”. Legea prevede printre altele că orice persoană care îi ajută în vreun fel pe aceşti „inamici ai SUA” intră în aceeaşi categorie cu ei.  

În urma numeroaselor proteste şi a materialelor care au circulat pe internet, doi senatori americani au avut curajul să propună modificarea legii din 2006. A rezultat astfel ceea ce s-a numit Revizuirea legii privind habeas corpus (Habeas Corpus Restoration Act) care a fost aprobată în iunie 2007 cu 11 voturi pentru şi 8 împotrivă, de Comisia Juridică a Senatului SUA. Prin această modificare se obţine doar o derogare de la legea iniţială pentru prizonierii de la Guantanamo. Pentru restul populaţiei pericolul rămâne însă acelaşi.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Topul celor mai importante ştiri cenzurate (1)

Topul celor mai importante ştiri cenzurate (2)

yogaesoteric
24 martie 2008

Also available in: Français