Cum au pus umărul americanii la nașterea monstruosului Stat Islamic
Războiul împotriva terorismului, lansat în urmă cu 14 ani de preşedintele american de atunci, George Bush, nu s-a sfârşit şi continuă să producă întorsături tot mai groteşti de situaţie.
Cel mai bun exemplu este procesul unui suedez, Bherlin Gildo, acuzat de terorism în Siria, care a fost încheiat la începutul lunii iunie, la Londra, după ce a devenit evident că serviciile britanice de informaţii au înarmat tocmai gruparea rebelă din care acesta era acuzat că face parte, scrie The Guardian.
Procuratura a abandonat cazul, cel mai probabil pentru a evita să pună într-o situaţie jenantă serviciile de informaţii, în condiţiile în care apărarea a susţinut că o continuare a procesului înseamnă un „afront adus justiţiei”, întrucât există dovezi că statul britanic oferă „susţinere extensivă” opoziţiei siriene.
Asta înseamnă că britanicii nu au livrat numai „asistenţă nonletală”, aşa cum susţine oficial Guvernul de la Londra, ci şi pregătire, susţinere logistică şi „arme, la o scară masivă”. MI6 ar fi cooperat cu CIA pentru a transfera arme din arsenalele libiene rebelilor sirieni în 2012, după căderea regimului lui Moammar Gaddafi.
Acesta este doar unul dintr-un şir de procese în care se încearcă trimiterea în închisoare a unei persoane acuzate de ceea ce fac miniştri şi oficialii din securitate, arată sursa citată.
Terorismul a devenit o problemă de perspectivă. În Orientul Mijlociu, teroriştii de azi sunt luptătorii împotriva tiraniei de mâine şi aliaţii sunt deseori duşmani.
În ultimul an, forţele britanice, americane şi aliaţii lor occidentali s-au întors în Irak, cu sarcina de a distruge gruparea teroristă Statul Islamic, după ce aceasta a cucerit teritorii importante în Irak şi Siria şi şi-a proclamat un califat. Campania nu merge bine şi Statul Islamic continua să avanseze – luna trecută a ocupat Ramadi, în Irak, şi Palmira, în Siria. În Siria avansează şi ramura oficială a al Qaida, Frontul Nusra.
Unii irakieni se plâng că SUA nu au întreprins nimic cât timp a avansat Statul Islamic, în vreme ce americanii susţin că încearcă să evite victimele civile, în timp ce obţin totuşi succese importante. În privat, însă, oficialii americani spun că nu vor să pară că bombardează bastioanele sunnite, într-un război interconfesional, şi să rişte să supere aliaţii sunniţi din Golf.
S-a ajuns aici pentru că americanii şi aliaţii lor au susţinut cu bani şi arme rebelii sirieni, cu toate că ştiau că aceştia sunt conduşi de grupări extremiste, care intenţionează să înfiinţeze un fel de stat în Siria.
Un document declasificat al serviciilor americane de informaţii, scris în 2012, prezice şi chiar salută perspectiva unui „principat salafist” în estul Siriei şi un Stat Islamic controlat de al Qaida în Siria şi Irak. Documentul Defense Intelligence Agency arată că al Qaida în Irak, ce a devenit Statul Islamic, şi aliaţii salafişti sunt „principala forţă care conduce insurgenţa din Siria” şi arată că „ţările occidentale, ţările din Golf şi Turcia” susţin eforturile opoziţiei de a prelua controlul în estul Siriei.
Raportul ridică posibilitatea „stabilirii unui principat salafist declarat sau nedeclarat”, însă „acesta este exact ceea ce doresc puterile care susţin opoziţia, pentru a izola regimul sirian”. Şi exact asta s-a întâmplat doi ani mai târziu.
Documentul relevă nu numai că SUA şi aliaţii lor susţineau şi înarmau opoziţia despre care ştiau că e dominată de grupări extremiste, ci se şi pregăteau pentru crearea unui fel de „stat islamic”, ca zonă-tampon sunnită pentru a slăbi Siria. Calculul americanilor s-a schimbat când Statul Islamic a început să decapiteze occidentalii şi să posteze pe internet atrocităţile, continuă sursa citată. Ţările din Golf sprijină acum alte grupări implicate în războiul civil din Siria, cum ar fi Frontul Nusra. Însă acest obicei occidental de a folosi grupările jihadiste, care ulterior se întorc împotriva lor, se regăseşte în istorie cel puţin începând din anii ’80, în războiul împotriva URSS din Afganistan, când al Qaida s-a născut sub aripa CIA.
În realitate, politica occidentală şi a SUA este cea clasică: dezbină şi cucereşte. Forţele americane bombardează unii rebeli şi îi sprijină pe alţii în Siria, fac operaţiuni militare împreună cu Iranul împotriva Statului Islamic în Irak, dar susţin campania saudită împotriva grupării susţinute de Iran în Yemen.
Statul Islamic nu va fi înfrânt de aceleaşi puteri care au sprijinit apariţia sa în Irak şi Siria, conchide sursa citată, ci de oamenii din regiune, singurii capabili să pună capăt acestei monstruozităţi.
Sursa: ziare.com
Citiţi şi:
Fundamentaliştii islamici, Frăţia musulmană şi CIA
Rolul CIA şi al MOSSAD în atacurile teroriste din 11 septembrie
yogaesoteric
28 iulie 2015