Muzica va fi o terapie a viitorului, consideră profesorul Giorgio Fabbri

Muzica ar putea să devină, dincolo de un element de distracție cum îl percepem în prezent, o metodă care să ne ajute trupul și mintea să se dezvolte mai armonios, să se vindece mai repede și mai bine sau să ne ajute în luarea celor mai bune decizii, consideră muzicianul și dirijorul Giorgio Fabbri, profesor la Universitatea din Ferrara.

Practic, în ultimii ani, s-a ajuns la constatarea, prin metode științifice, a unui fapt pe care unii filosofi antici l-au intuit de mii de ani și care arată că muzica îi face pe oameni mai receptivi, mai deschiși și mai armonioși, atât cu ei înșiși, cât și cu lumea din jur.

Profesorul Fabbri a explicat că anumite metode de investigare a creierului evidenţiază cum muzica activează o gamă extrem de largă de zone ale acestuia.

Muzica activează creierul

„După multe studii care au folosit razele X ca metodă de diagnosticare, care luminează anumite zone din creier în funcție de activități, s-a constatat un aspect uimitor: atunci când ascultăm muzică sau cântăm, aproape toate zonele din creier sunt activate. Mai ales în cazul muzicii care ne este familiară. Știm foarte puține despre creier, dar cred că suntem pe un drum bun și muzica are această putere, de a activa diverse zone în același timp, iar noi, atunci, putem studia în ce fel aceste arii din creierul nostru comunică între ele și în ce fel se modifică ceva când schimbăm muzica, volumul, ritmul”, a explicat Giorgio Fabbri.

În prezentarea pe care a susţinut-o când a fost invitat la Cluj, profesorul a amintit de marele filosof și matematician Pitagora, care susținea că „muzica nu este o distracție”. Giorgio Fabbri consideră că această afirmație a filosofului grec este în zilele noastre susținută și de descoperiri științifice.

El a explicat că acțiunea de a cânta muzică este una dintre cele mai mari și mai complexe performanțe ale naturii umane, iar în prezent se pune problema cum ar putea fi transferată această abilitate în alte domenii ale vieții.

„Pentru că felul în care suntem educați ne face să ne dezvoltăm emisfera cerebrală responsabilă de cogniție, rațional, informație, iar partea emoțională este lăsată deoparte. Or în muzică tocmai această parte emoțională este o mare resursă. Folosim muzica pentru a crea o conexiune între cele două emisfere, între partea rațională și cea emoțională, pentru controlul comportamentului, a sistemului nervos central și a celui periferic. Toate aceste zone, când ascultăm muzică, se află în armonie”, a spus Giorgio Fabbri.

Dat fiind că aceste aspecte sunt documentate deja și științific, există preocupări în lume pentru folosirea melodiilor în procesul de vindecare a oamenilor sau în îmbunătățirea memoriei ori în controlul comportamentului, precum și într-o serie de multe alte activități care ar putea fi susținute de terapiile prin muzică.

Potrivit specialiștilor, deși nu este ceva extrem de complicat, nu sunt nici simplist, în sensul că nu se poate spune că pentru o anumită afecțiune se poate asculta Mozart, iar pentru alta Bach. Ceea ce este important de depistat este mixajul de elemente muzicale – ritm, armonie, ton, volum – potrivit cu afecțiunea sau acțiunea care este nevoie să fie îmbunătățită, dar și cu personalitatea persoanei.

„Urmărim să găsim anumite muzici pentru anumite comportamente. Dar care este al nostru propriu, al fiecăruia, depinde de amestecul de ritmuri, armonii și așa mai departe. O anumită muzică poate fi însuflețitoare, alta poate induce relaxarea sau activarea. De exemplu, sunt studii care arată că, dacă ai suferit o paralizie a unei părți a trupului în urma unui atac cerebral, îți poți recăpăta mobilitatea mai repede ascultând muzică. Astfel, ai nevoie de un expert care să te ajute în găsirea muzicii – de exemplu, dacă ai de făcut un exercițiu de mers regulat, ai nevoie de un ritm regulat. Ritmul iregulat nu ar fi potrivit. De asemenea, volumul să nu fie foarte tare, să nu aibă armonii disonante. Firește, muzicienii sunt antrenați să distingă aceste aspecte și eu cred că ele vor fi folosite în terapiile viitorului”, susține profesorul italian.

Un mare preț se pune în aceste terapii, a subliniat el, pe muzica care îi este familiară persoanei, după care se poate înainta către muzici noi. El a explicat că, firește, este cu atât mai benefic pentru fiecare să fim deschiși către noi orizonturi muzicale și să acceptăm noi experiențe, titrează Agerpres.

„Fiica mea a avut o perioadă în care asculta heavy metal, Metallica. Pentru mine, a fost o perioadă foarte dificilă, ea era adolescentă. Dar era totuși muzică. Dacă i-aș fi spus fiicei mele să nu asculte, nu funcționa. Așa că nu m-am lăsat descurajat și am așteptat ca ea să se transforme. Pentru că un anumit tip de muzică, după un timp, devine plictisitor, dar muzica adevărată nu piere, fie că e Bach sau Mozart. Deci, plecând de la ceea ce este familiar, poți apoi să deschizi noi uși, noi orizonturi și să asculți alte genuri de muzică, acesta ar fi drumul”, a mai spus Fabbri.

Giorgio Fabbri s-a născut în 1955 în Italia și este dirijor și compozitor, precum și profesor, din 2007, la Departamentul de Neurologie al Universității din Ferrara.

Citiţi şi:

Muzica în locul medicamentelor: meloterapia

Muzica benefică de o reală calitate poate ajuta la creşterea considerabilă a IQ-ului

«Pe muzică barocă, neuronii capătă un ritm specific geniilor» – Prof. dr. Ioan Bradu Iamandescu

yogaesoteric
21 noiembrie 2019

Also available in: Français