Nicușor Dan a promulgat legea „Big Brother” care le permite structurilor MAI acces în timp real la camerele de supraveghere din spații publice și private, fără consimțământul proprietarilor

Nicușor Dan a semnat, la 22 octombrie, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul ordinii şi siguranței publice (PL-x 776/18.12.2023). Actul normativ a fost adoptat tacit de Parlament și criticat vehement de organizații pentru drepturile omului.

Legea „Big Brother”, cum a fost numită în mediul online, permite Poliției și Jandarmeriei să acceseze orice cameră video instalată în spațiul public din România și să filmeze orice cetățean de pe stradă, dacă este bănuit că poate tulbura ordinea publică.

Inițiată de mai mulți deputați ai PNL (printre care și Lucian Bode, fost ministru de Interne), legea aprobată de Nicușor Dan extinde drastic capacitățile de supraveghere ale Poliției, Jandarmeriei și altor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), permițând accesul gratuit și în timp real la înregistrări video din spații publice sau private, fără să fie nevoie de consimțământul proprietarilor.

Măsura, justificată de inițiatori ca esențială pentru combaterea criminalității și gestionarea crizelor, este văzută de critici ca un pas spre o „supraveghere masivă”, similară protocoalelor secrete declarate neconstituționale în trecut.

Legea vizează adaptarea activităților structurilor MAI la legislația privind protecția datelor personale, dar introduce schimbări majore în supravegherea și gestionarea ordinii publice.

MAI va putea accesa în timp real imaginile din camerele de supraveghere

Prin legea adoptată de Nicușor Dan, structurile MAI (Poliția de Frontieră, Jandarmeria, IGI, IGSU) vor putea să acceseze în timp real imaginile din camerele de supraveghere instalate în spațiile publice sau private (aparținând instituțiilor publice, firmelor sau persoanelor juridice private), fără consimțământul proprietarilor sau al persoanelor filmate.

Scopul acestei modificări este de a identifica suspecții infracțiunilor, martorii, persoanele date în urmărire sau bunurile confiscabile, precum și de a se monitoriza situațiile de criză, urgențele sau tulburările ordinii publice.

Înregistrările vor putea fi păstrate maximum șase luni, apoi vor fi distruse. Accesul este limitat la scopuri operative, cu garanții de protecție a datelor, potrivit GDPR.

Polițiștii, jandarmii sau personalul IGSU vor putea filma fără consimțământ

Polițiștii, jandarmii sau personalul IGSU vor putea să filmeze, să fotografieze sau să înregistreze audio în spații publice folosind echipamente proprii, dacă există „motive verosimile” că s-ar putea comite infracțiuni sau tulburări ale ordinii publice.

Înregistrările vor putea fi folosite numai pentru scopuri legale și nu pot fi prelucrate altfel decât conform cu legea.

Datele colectate de MAI vor putea fi accesate de serviciile secrete

Serviciile de informații (SRI, SIE etc.) vor putea accesa datele colectate de MAI (inclusiv video) prin „documente de cooperare/colaborare” bilaterale, care specifică scopul, volumul și măsurile de securitate.

Consiliul legislativ a criticat această prevedere pentru potențiale încălcări ale dreptului la viață privată și protecția datelor, invocând jurisprudența UE.

Mai mult, MAI va putea să emită ordine pentru reguli de stocare, securitate și desemnare a personalului autorizat, se extinde spectrul informațiilor prelucrate de Poliția de Frontieră pentru prevenirea criminalității transfrontaliere, iar anumite amendamente au extins autorizările pentru IGSU în misiuni de criză.

Citiți și:
Legea Majoratului Digital: Începutul sfârșitului libertății pe Internet
ID-ul digital de după colț – cum veți deveni șerbi și cum li se va închide complet gura oamenilor liberi

yogaesoteric
30 octombrie 2025