Noi cerințe și limitări pentru țăranii români!

Schimbări drastice pentru țăranii români! Statul impune noi reguli. Viața la țară, cu toate obiceiurile și tradițiile ei, este pe cale să se schimbe semnificativ, datorită unor noi reglementări impuse de statul român.

Proiectul de ordin al Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) vizează gospodăriile țărănești care comercializează legume și fructe din propria grădină, aducând noi cerințe și limitări pentru micii producători.

Această măsură îi va obliga pe mulți țărani să se conformeze unor norme stricte, care includ limitări privind cantitatea de produse, documente necesare și controale periodice din partea autorităților. Măsura este privită ca o schimbare drastică pentru comunitățile rurale, iar efectele ei se vor resimți profund în viața de zi cu zi a celor care depind de aceste venituri.

Schimbări drastice pentru țăranii români! Statul impune noi reguli

Conform noilor reglementări, o gospodărie țărănească poate produce și comercializa maximum 800 de kilograme de legume și fructe prelucrate pe an, pentru a putea fi considerată o mică producție. Dacă această limită este depășită, țăranii nu vor mai putea vinde produsele lor în mod liber, fiind obligați să își înregistreze afacerea într-o formă juridică, cum ar fi un PFA (persoană fizică autorizată) sau o altă formă de organizare legală. În plus, aceștia vor fi obligați să obțină un document de înregistrare pentru siguranța alimentelor, conform normelor stricte prevăzute de lege.

Această restricție vine ca o lovitură pentru mulți țărani, care până acum se bazau pe vânzarea produselor din grădinile lor pentru un venit suplimentar. Practic, micii producători care depășesc această cantitate de 800 de kilograme vor fi obligați să facă investiții pentru a se înregistra oficial, ceea ce ar putea fi o povară financiară greu de suportat pentru unii.

Limitarea la o producție de 800 de kilograme ridică întrebări cu privire la viitorul micilor producători, pentru care această schimbare ar putea însemna pierderea unei surse importante de venit.

Documente și înregistrări obligatorii pentru vânzarea legumelor și fructelor

O altă măsură impusă de noua reglementare este obligația producătorilor de a se înregistra la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor, atât la nivel județean, cât și pentru București. Înregistrarea necesită completarea unor documente și prezentarea unor acte justificative, un proces care pentru mulți poate părea complicat și costisitor.

Printre documentele necesare pentru această înregistrare se numără notificarea cu activitățile desfășurate, copie după actul de identitate al producătorului, document privind starea de sănătate a producătorului și familiei acestuia, precum și atestatul de producător și carnetul de comercializare emis de primărie sau cooperative. În plus, țăranii vor fi obligați să facă dovada plății unor taxe prevăzute de legislația în vigoare.

Aceste cerințe birocratice reprezintă o noutate majoră și, pentru unii, o povară. Țăranii care nu au fost obișnuiți cu documentele oficiale și cu procedurile de înregistrare vor fi nevoiți să învețe cum să navigheze prin acest proces, iar costurile aferente ar putea reprezenta o problemă pentru cei care au venituri modeste.

Pe lângă aceasta, fiecare lot de legume și fructe vândut va fi supus unor controale stricte, iar produsele care nu îndeplinesc cerințele de siguranță alimentară riscă să fie retrase de pe piață.

Impactul măsurilor asupra comunităților rurale

Pentru mulți dintre cei care trăiesc în zonele rurale, agricultura și vânzarea de produse din grădină reprezintă o tradiție și o modalitate de a-și asigura traiul zilnic.

Noile reglementări pot afecta însă profund această activitate tradițională. Limitările impuse de ANSVSA, dar și cerințele birocratice suplimentare, sunt privite de mulți ca un obstacol în calea micilor producători, care vor fi nevoiți să facă față unor provocări financiare și administrative neprevăzute.

Unii producători susțin că noile reguli ar putea duce la dispariția a numeroase gospodării țărănești care nu își pot permite să respecte toate cerințele impuse.

Pe de altă parte, susținătorii proiectului de lege consideră că aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura siguranța alimentelor și pentru a proteja sănătatea consumatorilor. În timp ce scopul declarat al noii legi este îmbunătățirea calității produselor de pe piață, este important ca autoritățile să ofere sprijin micilor fermieri pentru a se adapta la noile norme.

Proiectul de ordin propus de ANSVSA aduce schimbări majore pentru comunitățile rurale din România, punând accent pe reglementarea producției și vânzării de legume și fructe din gospodăriile țărănești.

În timp ce măsurile vizează asigurarea calității și siguranței produselor pentru consumatori, ele reprezintă o provocare serioasă pentru micii producători. Cerințele administrative și limita de 800 de kilograme pe an ar putea afecta serios veniturile celor care depind de agricultura la scară mică, punând în pericol tradițiile și economia locală. Rămâne de văzut cum vor reuși țăranii să se adapteze la aceste cerințe și dacă autoritățile vor găsi soluții pentru a le oferi sprijin în acest proces de reglementare.

Citiți și:
Prof. Avram Fițiu: «Să faci milogi ai statului 9 milioane de români este un act de trădare naţională!»” – Politicienii și distrugerea țărănimii române
Satul din Alba, unic în România, care se gospodăreşte singur, după ideea genială a unor ţărani

yogaesoteric
23 noiembrie 2024