«Nu acceptăm cash!» – În Suedia nu poți bea nici apă, cu banii în buzunar. Doar 1% din tranzacțiile din 2016 s-au făcut cu bani lichizi

Suedia este pe cale să devină o societate complet cashless (fără bani lichizi), cu mult înaintea oricărei alte ţări din lume. Doar pentru 1% din valoarea tuturor plăţilor efectuate în anul 2016, aici au fost folosite bancnote sau monede (comparativ cu 7% în Uniunea Europeană şi în Statele Unite).

Jurnaliştii de la BBC se întreabă cum a ajuns această țară să renunţe aproape în totalitate la formele de plată tradiţionale, în timp ce pentru restul lumii un viitor fără cash pare mult mai îndepărtat.

„Am vrut să minimalizăm riscul jafurilor şi este totodată mai rapid să plăteşti cu cardul. Reacţiile au fost în general pozitive. Ne place să folosim cardurile aici în Stockholm”, explica Victoria Nilsson, manager la un lanţ de cafenele în Stockholm, care afişează semnul „Nu acceptăm cash”.

Suedezii folosesc bani lichizi în mai puţin de 20% dintre tranzacţiile din magazine, conform datelor băncii centrale a Suediei.

În autobuze, banii cash au fost interzişi de câţiva ani, ca urmare a preocupărilor pentru siguranţa şoferilor. Chiar şi atracţiile turistice, printre care şi muzeul Abba din Stockholm, şi câteva hoteluri experimentează politici de tip card only (plata doar cu cardul). Bjorn Ulvaeus, fost membru al trupei Abba, este de altfel un înfocat susţinător al mişcării.

„Ne spun că Suedia va elimina cash-ul în 15 ani. Nu vrem să fim ultimul loc în care se întâmpla acest lucru”, spune Pernilla Isaksson, manager al Nordic Light Hotel, potrivit This is Money.

Şi micii comercianţi îmbrățisează trendul, ajutaţi de tehnologii locale ca cea oferită de Zettle, startup-ul suedez din spatele primului cititor mobil de carduri de credit din Europa.

Astfel de tehnologii le permit comercianţilor din pieţe şi chiar şi vânzătorilor de baloane din parcuri de distracţii, şi oamenilor străzii care vând reviste să accepte cu uşurinţă plăți cu cardul.

Mai mult de jumătate dintre cei 10 milioane de locuitori ai Suediei folosesc Swish, un sistem de plată cu smartphone-ul care le permite clienţilor să trimită bani în siguranţă către orice alt utilizator al aplicaţiei folosind doar numărul de telefon al acestuia – aşadar, nota de plată la restaurant devine mai uşor de împărţit.

„În general, clienţii sunt foarte interesaţi de tehnologiile noi şi se grăbesc să le adopte. Suedezii tind să aibă încredere în bănci, în instituţii. Oamenilor nu le este teamă de chestiuni de tip Big Brother sau de fraude legate de plăţile electronice”, spune Niklas Arvidsson, profesor la Universitatea Tehnică Regală din Stockholm.
Fenomenul se explică parţial şi prin infrastructură, Suedia fiind una dintre cele mai conectate țări în UE, prin numărul relativ mic de locuitori, aspect care înlesneşte astfel de experimente, precum şi prin nivelul scăzut al corupţiei, mai spune Arvidsson.

În mod neaşteptat, decizia băncii centrale de a emite bancnote şi monede noi, a cărei implementare a fost finalizată în anul 2017, a stimulat şi mai mult tranzacţiile fără cash. Unii comercianți pur şi simplu nu au vrut să-şi bată capul cu procedurile necesare pentru a se adapta la o astfel de schimbare, explică profesorul.

Până la urmă, chiar şi instituțiile religioase preferă plăţile electronice: tot mai multe biserici din Suedia acceptă donaţii via aplicaţii mobile.

Arvidsson se aşteaptă ca banii lichizi să reprezinte „o formă foarte marginală de plată” până în 2020, în timp ce un sondaj realizat în rândul comercianţilor a arătat că aceştia anticipează că plăţile în numerar vor fi complet eliminate până în 2030.
Nu toată lumea însă este încântată de această perspectivă.

Bjorn Eriksson, fost preşedinte al Interpolului, atrage atenţia că anumite categorii de persoane sunt lăsate pe dinafară.
„Aproximativ 1 milion de persoane nu se descurcă cu cardurile: cei în vârstă, foştii deţinuţi, turiştii, imigranţii. Băncilor nu le pasă, pentru că aceste grupuri nu sunt profitabile”, susţine Eriksson.

Eriksson este liderul unei mișcări numite Kontantupproret (Rebeliunea cash-ului), care este preocupată şi de chestiuni ca furtul de identitate, îndatorarea populaţiei şi atacurile cibernetice.

Potrivit Consiliului Naţional Suedez pentru prevenirea infracţiunilor, numărul jafurilor a scăzut cu 70% între 2004 şi 2014. Eriksson susţine însă că hoţii vor găsi întotdeauna alte metode pentru a-şi lua banii. Ceea ce s-a şi petrecut: în urmă cu ceva timp, un bărbat a fost obligat de trei indivizi să le trimită 2.000 de coroane suedeze (210 euro) de pe telefonul mobil.

Totuși, două treimi din populaţia Suediei nu vor să scape chiar de tot de monede şi de bancnote, potrivit lui Arvidsson.
„Suedezii au o legătură emoţională foarte puternică cu cash-ul, chiar dacă nu îl folosesc”, spune Arvidsson.

Citiți și:

Ce «filozofie» economică se află în spatele războiului împotriva banilor cash?

China este pe cale să scoată în totalitate banii cash de pe piață

yogaesoteric
23 februarie 2018

Also available in: Français