O companie suedeză cultivă mini-creiere alcătuite din celule umane, pentru computere AI

Inițiativa numită FinalSpark urmărește conceptul de wetware și are drept scop dezvoltarea unui nou tip de computer hibrid, care combină cipuri convenționale și elemente organice pentru a accelera progresele în domeniul AI.

Conceptul de inteligentă biologică sintetică, găzduită într-un computer hibrid care îmbină celulele creierului uman cu procesoarele de siliciu pentru a forma rețele neuronale ultra-eficiente, este privit în unele cercuri ca o posibilă scurtătură pentru accelerarea progreselor în industria sistemelor de inteligență artificială. Până la urmă, de ce să recreezi de la zero ceva ce există deja și funcționează foarte bine în natură?

În viziunea cercetătorului Fred Jordan, cofondatorul laboratorului FinalSpark, în viitorul nu foarte îndepărtat vom vedea centre de date pline de servere „vii” care reproduc aspecte ale modului de învățare necesar sistemelor de inteligență artificială, însă folosind doar o fracțiune din energia metodelor actuale.

În termeni simpli, conceptul wetware presupune crearea de neuroni organizați în așa numite grupuri organoide, puse apoi în comunicare directă cu partea convențională a unui computer folosind o interfață special dezvoltată pentru acest scop. În esență, aceste organoide sunt tot un fel de mini-computere, dar bazate pe substrat organic și specializate în anumite sarcini dificil de procesat în mod eficient folosind computere convenționale.

Dr. Jordan recunoaște că, pentru mulți oameni, însuși conceptul de biocomputer sună cel puțin ciudat: „Când începi să spui «Voi folosi un neuron ca pe o mică mașinărie», ai o perspectivă diferită asupra propriului nostru creier și te face să te întrebi ce suntem.”

Pentru FinalSpark, procesul începe cu celule stem derivate din celule ale pielii umane, pe care le cumpără de la o clinică din Japonia. Donatorii reali sunt anonimi.

În laborator, dr. Flora Brozzi, biolog celular de la FinalSpark, manevrează mostre de cultură găzduind sfere mici și albe.

Fiecare sferă mică este, în esență, un mini-creier minuscul, crescut în laborator, alcătuit din celule stem vii care au fost cultivate pentru a deveni grupuri de neuroni și celule de susținere – acestea sunt „organoidele”.

Nu sunt nici pe departe la complexitatea unui creier uman, dar au aceleași elemente constitutive.

Rețelele neuronale ale celulelor umane se formează în cadrul unui proces care poate dura și câteva luni, organoizii rezultați fiind în cele din urmă conectați folosind electrozi microscopici și instruiți să răspundă la comenzi simple. Practic, sunt transmise diverse semnale electrice urmărind răspunsul primit înapoi. Rezultatele sunt înregistrate pe un computer normal conectat la sistem și interpretate, cercetătorii urmărind să obțină în cele din urmă un sistem coerent. Adică un computer biologic, care să poată fi antrenat pentru a îndeplini sarcini specifice, din ce în ce mai complexe pe măsură ce tehnologia evoluează.

Stimulările electrice sunt primi pași importanți către obiectivul mai amplu al echipei de a declanșa învățarea în neuronii biocomputerului, astfel încât aceștia să se poată adapta în cele din urmă pentru a îndeplini sarcini. Dar până să ajungem să vedem sisteme AI de tip cyborg, cercetătorii mai au de rezolvat o problemă fundamentală: cum menții în viață un bio-computer:

„Organoidele nu au vase de sânge”, a declarat Simon Schultz, profesor de neurotehnologie și director al Centrului pentru Neurotehnologie de la Imperial College London.

„Creierul uman are vase de sânge care îl străbat la mai multe niveluri și furnizează nutrienți pentru a-i menține buna funcționare.

Încă nu știm cum să le facem corect. Așadar, aceasta este cea mai mare provocare continuă.”

Merită amintit că acesta nu este nici pe departe primul experiment de acest fel, compania australiană Cortical Labs anunțând chiar anul acesta propria interpretare a unui sistem AI care rulează pe celule umane vii.

Descris drept prima „Inteligență biologică sintetică” din lume, cip-ul de siliciu adus la stadiul de prototip îmbină celulele creierului uman cu elemente logice înglobate pe substratul de siliciu pentru a forma rețele neuronale ultra-adaptabile și mai eficiente din punct de vedere energetic.

Problema este că acest concept este limitat de organizarea orizontală unidimensională a cipului de siliciu, contrastând cu organizarea tridimensională a creierului organismelor vii. În timp ce organoidele crescute și testate de cercetătorii suedezi vizează să rezolve această problemă, adevărul este că suntem încă departe de a recrea de la zero în condiții de laborator complexitatea întâlnită în creierul organismelor vii.

Citiți și:
Cum funcționează primul bio-calculator lansat pe piață. Sistemul folosește neuroni umani vii cultivați în laborator din celule stem
Coșmar: Mini-creiere umane, crescute în laborator, torturate până învață să se supună

yogaesoteric
6 noiembrie 2025