O epistolă neobișnuită – Ce i-a scris Mahatma Gandhi lui Adolf Hitler în pragul celui de al Doilea Război Mondial

Toată lumea a auzit câte ceva despre Mahatma Gandhi, unul dintre cei mai neobișnuiți lideri politici de nivel mondial, care a obținut independența Indiei într-un mod original și a pus în practică cu succes conceptul de revoltă non-violentă. În limba sanscrită – care are origini comune cu limba română – „Mahatma” are semnificația de „suflet mare”, adică evoluat. Un nume pe care Mohandas Karamchand (Gandhi) l-a meritat pe deplin. Este unul dintre marile spirite ale umanității. Dacă am studia și aplica principiile lui Ganhdi, lumea noastră ar fi mai frumoasă, mai pașnică!

Gandhi a dovedit că nu este necesar să recurgi la violență pentru a-ți atinge scopurile, chiar dacă ți se opun dușmani puternici. El i-a opus colonialismului englez strategia sa de nesupunere civică, care presupunea, printre altele, neplata impozitelor și boicotul mărfurilor produse în Marea Britanie. A fost arestat (nu o dată) și a făcut greva foamei (în repetate rânduri).

Practicant al unui autocontrol strict, Gandhi a fost adept al unui stil de viață ascetic. Cuvântul său era lege pentru sute de milioane de oameni, dar se îmbrăca precum cel mai umil dintre discipolii săi și adoptase un stil de viață minimalist. Mulți vor fi foarte surprinși să afle că pacifistul Gandhi avea un lucru în comun cu… mareșalul Ion Antonescu și Adolf Hitler. Toți trei erau vegetarieni!

La Gandhi, vegetarianismul era derivat din non-violență. Pe lângă non-violență, Gandhi mai avea ca principii de viață: căutarea adevărului, simplitatea, credința.

Una dintre cugetările sale rămasă pentru posteritate ca un prețios dar sună astfel:
„Când mă cuprinde disperarea, îmi amintesc că, de-a lungul istoriei, calea adevărului și iubirii a învins mereu. Au existat tirani și criminali și, pentru un timp, păreau de neînvins însă în cele din urmă au căzut.”

Non-violența este înțeleasă adesea greșit drept pasivitate, resemnare în fața nedreptății sau chiar lașitate. Dar iată ce spunea Gandhi: „Acolo unde ai de ales între lașitate și violență, eu aș sugera violența”.

Mai înainte să plece în Europa la studii, tânărul Gandhi i-a făgăduit mamei sale că se va abține de la comportamentele imorale și că nu se va atinge de carne și alcool. Dar nu este atât de important ce a făgăduit, ci este extraordinar că s-a ținut de cuvânt!

Gandhi petrecea o zi pe săptămână în deplină tăcere. În acea zi nu răspundea decât în scris. Pentru a descuraja cumpărarea hainelor produse în fabricile englezilor, Gandhi a început să se îmbrace în straiele tradiționale indiene. Numeroșii săi discipoli au procedat aidoma, purtând o îmbrăcăminte simplă, obținută din pânza țesută în casă de către ei înșiși.

Nesupunerea civică este un concept pe care Gandhi l-a preluat de la Henry David Thoreau, autor pe care cel care a obținut independența Indiei de sub dominația Imperiului Britanic l-a citit în timp ce se afla în temniță.

Activismul lui Gandhi și-a avut începuturile în Africa de Sud. Deoarece astfel îi era mai ușor să-și găsească de lucru ca avocat, în 1893 tânărul Gandhi s-a mutat pentru o vreme în Africa de Sud. Acolo, el și conaționalii săi indieni erau discriminați de către olandezi și britanici. În timpul șederii sale în Africa de Sud, unde a fost închis de multe ori, el a dezvoltat conceptul de rezistență pașnică și satyagraha – adică „fermitate în adevăr”.

Deși s-a numărat printre cei mai fotografiați oameni ai epocii sale, lui Gandhi îi displăcea să fie fotografiat.

Gandhi coresponda cu Lev Tolstoi, fiind admirat de către Einstein și marele industriaș american Henry Ford.

Interesant este că Gandhi i-a trimis lui Adolf Hitler două scrisori. Prima dintre ele (scrisă în 1939) era menită să prevină un război distructiv. Ea însă n-a ajuns niciodată în mâinile lui Hitler, deoarece a fost interceptată și oprită din drum de către autoritățile engleze. Iată ce conțineau rândurile adresate lui Hitler de către liderul politic și spiritual indian:

„Dragă prietene,

Amicii mei m-au rugat să îți scriu în numele umanității. Dar am rezistat îndemnurilor lor, deoarece am avut sentimentul că orice scrisoare din partea mea ar fi o impertinență. Totuși, ceva îmi spune că trebuie să încetez a mai face socoteli și că trebuie să fac acest apel către tine, indiferent cât ar prețui acest lucru.

Este limpede că tu ești, astăzi, singura persoană din lume care poate preveni un război care ar putea readuce omenirea la starea de sălbăticie. Chiar trebuie să plătești un asemenea preț pentru un lucru, oricât de valoros ar părea el pentru tine? Vei asculta tu, oare, apelul unuia care a ocolit în mod deliberat metoda războiului și nu fără un succes apreciabil? Oricum, eu anticipez iertarea ta, dacă am greșit cumva scriindu-ți.

Eu rămân,
Al tău prieten sincer
M. K. Gandhi”

Documentul a fost redactat după ocuparea Cehoslovaciei de către Germania. Puțin mai târziu (în septembrie 1939), Germania a invadat și Polonia, prin acea agresiune începând al Doilea Război Mondial. Oare ce i-ar fi răspuns Hitler lui Gandhi, dacă ar fi avut posibilitatea să citească acele rânduri?

Citiți și:

Aforismele lui Mahatma Gandhi despre AHIMSA (non-violenţa)

Mahatma Gandhi: un adevărat avocat al justiţiei divine

 

yogaesoteric
17 martie 2017

Also available in: Français