O nouă criză financiară este doar o problemă de timp

Contagiunile de pe pieţele emergente, războaiele comerciale, sancţiunile internaţionale, o criză de autoritate la Casa Albă şi ascensiunea populismului european macină în fiecare zi încrederea investitorilor

Venirea unei noi crize financiare este doar o problemă de timp. Ce formă va lua aceasta, nimeni nu poate şti exact. În prezent, pe pieţele emergente, ceea ce la început a fost doar o teamă a devenit o realitate: o criză monetară se propagă de la o ţară la alta.

Europa, cu majoritatea economiilor mature, se comportă şi ea în aceste turbulenţe ca o piaţă emergentă, volatilă, datorită deschiderii ei mai mari spre lumea emergentă. SUA, cea mai mare economie a lumii, sunt mai protejate, însă acolo se găsesc unele din cauzele principale ale turbulenţelor din lumea în curs de dezvoltare. Creşterea dobânzilor americane face ca pieţele emergente, cu randamente mari dar mai riscante, să devină neatractive. Investitorii se retrag de pe pieţele emergente, multe dependente de capital străin, şi îşi aduc banii în America. Apoi, în ascensiunea sa, dolarul striveşte monede ca lira Turciei şi randul sud-african.

Preşedintele american Donald Trump intensifică turbulenţele de pe pieţele emergente cu războiul său comercial contra Chinei şi cu sancţiuni contra Turciei şi Rusiei. Cum la Casa Albă se prefigurează o criză de autoritate – aşa cum o arată un deja celebru editorial din The New York Times scris sub rezerva anonimatului de un oficial din administraţia Trump, care descrie o Casă Albă blocată în subterfugii şi comploturi din cauza a ceea ce autorul spune că este incapacitatea lui Trump de a-şi exercita funcţia – actualul preşedinte american ar putea recurge la ceea ce şi alţi preşedinţi americani au făcut când au avut probleme: război, fie el chiar şi economic. Şocurile cele mai dure le vor simţi în acest caz economiile emergente mai slabe.

De-a lungul timpului, băncile s-au dovedit a fi călcâiul lui Ahile pentru economii în multe crize. FMI a numărat 124 de colapsuri de sisteme bancare din 1970 până în 2007. În prezent, după criza din 2008-2009, băncile sunt mai sigure, însă prea mult din ce a mers greşit din 2008 se poate repeta. Lumea nu a învăţat lecţiile celei mai recente crize financiare globale, după cum scrie The Economist.

În actualul val de turbulenţe, dintre pieţele emergente s-a remarcat negativ mai întâi Turcia, o economie cu deficit de cont curent mare, cu o monedă instabilă, cu o inflaţie scăpată de sub control şi cu o bancă centrală care nu iese din vorba preşedintelui Erdogan, un autodeclarat duşman al creşterii dobânzilor. Investitorii cer dobânzi mai mari pentru a putea amortiza impactul inflaţiei, ajunsă la 18%, însă Erdogan face presiuni pentru menţinerea dobânzilor pentru că dobânzile mici sunt esenţiale în politica sa de creştere economică prin credit ieftin pentru orice şi oricine. Companiile turce sunt supraîndatorate în dolari, iar aprecierea dolarului le face această povară mai grea. Băncile deocamdată rezistă, dar greul, adică scadenţele, urmează să vină. Lira turcească s-a depreciat cu 40% de la începutul anului.

După vestea recentă că inflaţia din Turcia a accelerat la 18%, au venit ştirile că economia sud-africană a intrat în recesiune şi că banca centrală a Argentinei a majorat dobânda de politică monetară la 60% în efortul de a opri retragerile de capital. Aceasta după ce în iunie Argentina a emis obligaţiuni pe 100 de ani înhăţate de ce ar fi trebuit să fie unii dintre cei mai sofisticaţi investitori ai lumii, notează MarketWatch. Randul sud-african suferă, iar peso-ul argentinian este în cădere liberă. Specialiştii spun că banca centrală a Argentinei a rămas fără muniţie în lupta cu colapsul monedei.

Miercuri, 5 septembrie, rupia indoneziană a devenit cea mai nouă victimă a turbulenţelor, căzând la niveluri nemaivăzute din criza financiară asiatică. Rupia indiană este la cel mai scăzut nivel din istorie.

Între timp, au venit veşti că inflaţia din Filipine a sărit mai mult decât s-au aşteptat investitorii, la 6,4% în august, de la 5,7% în luna anterioară, punând presiuni pe banca centrală să majoreze dobânzile, ceea ce nu este bine pentru o economie care încetineşte.

În Rusia, o altă ţară cu moneda luată de valul actualelor turbulenţe, ministerul economiei şi-a redus estimările de creştere economică pentru acest an şi următorul din cauza volatilităţii de pe pieţele financiare, a accelerării ieşirilor de capital şi a pesimismului din afaceri cauzat de sancţiunile americane. În Rusia, spre deosebire de Turcia, banca centrală nu are nicio problemă cu ridicarea dobânzilor. Însă economia rusească este dependentă de exporturile de petrol şi gaze naturale, un sector unde a ajuns să concureze cu SUA. Preţurile petrolului au scăzut joi, 6 septembrie, din cauza turbulenţelor din lumea emergentă şi a perspectivei unei noi runde de tarife americane impuse produselor chinezeşti. Însă SUA pregăteşte şi sancţiuni contra Iranului, un producător major de petrol, ceea ce a mai domolit din scăderea preţurilor ţiţeiului. A scăzut şi valoarea obligaţiunilor ruseşti, chiar dacă guvernul a spus că este pregătit să-şi cumpere propria datorie în ruble dacă noi sancţiuni americane distorsionează piaţa.

În aceste condiţii, devine din ce în ce mai uşor de remarcat riscul de contagiune pe pieţele emergente, ignorat până acum de mulţi investitori chiar şi după ce situaţia din Argentina şi Turcia s-a înrăutăţit, scrie Barronís. Acum, furtuna din lumea emergentă a devenit cea mai persistentă de după 2008. JPMorgan şi BlackRock, nume grele din industria investiţiilor, s-au trezit să avertizeze că a apărut fenomenul de contagiune pe pieţele emergente. Oricare dintre monedele emergente s-a depreciat în ultimele şase luni.

„Avem o criză de încredere pe pieţele emergente, cu contagiune într-o oarecare măsură“, spune pentru Bloomberg Pablo Goldberg, strateg valutar la BlackRock.

„Intrările de investiţii de portofoliu pe pieţele emergente au încetinit la 2,2 miliarde de dolari luna trecută, de la 13,7 miliarde de dolari în iulie”, potrivit Institutului Finanţelor Internaţionale.

Dolarul are un rol major în actualele chinuri ale lumii emergente, aşa cum a avut un rol important în cea mai recentă criză financiară globală. Criza s-a răspândit în afara SUA pentru că băncile europene au rămas fără dolarii de care aveau nevoie pentru rambursarea creditelor denominate în dolari. Rezerva Federală americană a acţionat ca un creditor de ultimă instanţă pentru întreaga lume, oferind străinilor lichiditate de 1.000 de miliarde de dolari. De atunci, datoriile în dolari din afara SUA s-au dublat. În următoarea criză este puţin probabil ca sistemul politic din America să lase Fed să acţioneze ca sprijin pentru vastul sistem financiar bazat pe dolar, chiar şi dacă Trump părăseşte Casa Albă, notează The Economist. Găsirea unui mod de a face industria financiară a dolarului din afara SUA sigură, cum ar fi punerea în comun a rezervelor de dolari de către statele emergente, ţin de o cooperare internaţională care nu mai este la modă acum.

Şi Europa are problemele ei. Ascensiunea naţionalismului de aici face evidentă nevoia de a rezolva problemele de structură ale euro. Criza trecută a arătat cât de strâns legate sunt băncile şi guvernele: statul se dă peste cap să se împrumute pentru a putea susţine băncile, care sunt trase în jos de prăbuşirea valorii obligaţiunilor suverane. Această „spirală a morţii“ a rămas în mare parte intactă. Dacă riscurile nu sunt împărţite mai mult între statele euro, uniunea monetară va rămâne ceva precar. Un colaps haotic al euro ar face ca furtuna din 2008 să pară doar un picnic.

Citiți și:

Nebunia bancherilor şi a sistemului financiar a crescut după criză

Din ce în ce mai mulți analişti avertizează: Ne pândește o nouă criză financiară majoră

Dezvăluirile incendiare ale unui bancher elveţian despre acţiunile criminale pe care le realizează grupul Bilderberg


 

yogaesoteric
13 septembrie 2018