O nouă victorie a adevărului! Gregorian Bivolaru a fost persecutat politic înainte de revoluţie, confirmă o decizie a Tribunalului Bucureşti

Instanţa Tribunalului Bucureşti a decis că Gregorian Bivolaru a fost persecutat politic, iar condamnările dinainte de revoluţie au fost dictate de comunişti!

Gregorian Bivolaru a fost nevinovat pentru toate infracţiunile pentru care a fost torturat şi închis !

 
Luni, 4 iulie 2011, s-a făcut publică soluţia instanţei în Dosarul nr. 48765/3/2010, de la Tribunalul Bucureşti, soluţie care este în favoarea lui Gregorian Bivolaru.   

În acest dosar, în luna octombrie 2010, Gregorian Bivolaru a solicitat instanţei române, prin avocat, să constate:
• caracterul politic al condamnărilor pe care le-a suferit înainte de Revoluţie, în anii 1977 şi 1984;
• caracterul politic al internării sale în Spitalul de Psihiatrie Poiana-Mare din 1989 şi
• despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.

În perioada regimului comunist, Gregorian Bivolaru a fost arestat, torturat, discreditat moral, bătut cu bestialitate şi i s-au adus acuzaţii pe nedrept pentru faptul că practica Yoga, inclusiv după ce aceasta fusese interzisă, astfel venind în contradicţie cu ideologia regimului comunist care se opunea oricărei forme de emancipare umană (morală, spirituală, culturală).

Gregorian Bivolaru a intrat în vizorul Securităţii încă din anul 1972, datorită corespondenţei sale cu Mircea Eliade, iar în anul respectiv, Securitatea a realizat şi prima percheziţie în locuinţa unde domicilia în acea vreme, ocazie cu care i-au fost confiscate o mulţime de conspecte pe care le făcuse cu multă trudă, în urma studiului la diferite biblioteci din Bucureşti, precum şi mai multe cărţi despre Yoga şi fenomene paranormale pe care reuşise, de asemenea, să le obţină, cu mari eforturi.  Pe acelaşi considerent, în 1977 a fost hărţuit, acuzat şi în cele din urmă condamnat pentru deţinere şi răspândire de material obscen.

Persecuţia a atins un nou grad de violenţă la începutul anilor 1980 şi a avut legătură cu ceea ce a fost numit ca fiind „Afacerea Meditaţia Transcendentală”. În data de 27 aprilie 1982 Nicolae Ceauşescu a cerut desfiinţarea Institutului de Cercetări Psihologice şi Pedagogie. Urmare a participării la Meditaţia Transcendentală, Gregorian Bivolaru a fost ţinut în arest timp de trei zile, în sediul Securităţii din strada Rahova. 

În finalul celor trei zile de arestare, înainte de a fi pus în libertate, a fost dus în biroul şefului direcţiei respective, colonelul Gh. Vasile, care l-a avertizat că ştia că fusese desemnat şeful Meditaţiei Transcendentale şi i-a pus în vedere să înceteze orice activitate în această direcţie, pentru că altfel va ajunge în închisoare. Interdicţia privind tehnicile realizate în cadrul Mişcării Transcendentale a fost extinsă de Securitate şi la „Yoga ori alte ritualuri de inspiraţie orientală”. 

În acel context politic, opţiunea fermă a lui Gregorian Bivolaru de a continua să  practice Yoga împreună cu prietenii a fost considerată de către autorităţi o activitate potrivnică regimului comunist, fapt care a determinat ca el şi prietenii săi să fie urmăriţi şi prigoniţi în continuare, în documentele Securităţii Griegorian Bivolaru fiind numit element fanatic, iar pe parcursul anchetelor organele de securitate făceau presiuni asupra lui, bătându-l şi torturându-l, manifestând un cinism şi o cruzime fără margini, toate în scopul de a obţine de la el anumite declaraţii. Un eveniment inedit care a avut loc în acea perioadă este evadarea lui Gregorian Bivolaru din arestul Securităţii, evadare care a fost o inedită modalitate de protest în faţa nemerniciei şi brutalităţii anchetatorilor. Gregorian Bivolaru a folosit anumite capacităţi pe care le trezise prin practica Yoga şi, când se afla în anchetă în anul 1984, în arestul Securităţii, a evadat.

În rechizitoriul Procuraturii Municipiului Bucureşti întocmit în august 1984 s-a reţinut că ar fi săvârşit mai multe fapte penale, dar prin sentinţa penală nr. 960 din 28 septembrie 1984 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, a fost condamnat numai pentru evadare, la un an şi şase luni închisoare, întrucât pentru celelalte capete de acuzare intervenise amnistia. Pe perioada detenţiei a fost ţinut într-o celulă specială, cu lanţuri la picioare care cântăreau 6-7 kilograme. 
Ulterior, în 1989, a fost din nou arestat şi dus în arestul Securităţii, unde a fost bătut şi torturat, după care a fost trimis la Spitalul de Psihiatrie de la Poiana Mare, încercându-se anihilarea psiho-mentală completă a lui. A fost însă salvat datorită curajului deosebit al doctorului curant în grija căruia fusese încredinţat şi care, realizând că nu era un „bolnav psihic”, a refuzat să-i administreze tratamentul prescris. 

Faţă de toate aceste abuzuri şi persecuţii, Gregorian Bivolaru a cerut să se constate că motivul real al condamnărilor şi internării abuzive la Poiana Mare a fost de natură politică, ele fiind făcute la comanda Securităţii, ceea ce instanţa a apreciat ca fiind real şi a admis cererea lui. Redăm mai jos rezumatul hotărârii:
„… ADMITE ÎN PARTE ACŢIUNEA. CONSTATĂ CARACTERUL POLITIC AL CONDAMNĂRILOR DISPUSE ÎMPOTRIVA RECLAMANTULUI PRIN SENTINŢA PENALĂ NR.68/1977, SENTINŢA PENALĂ NR. 960/1984.
CONSTATĂ CARACTERUL POLITIC AL INTERNĂRII MEDICALE A RECLAMANTULUI DISPUSE ÎMPOTRIVA RECLAMANTULUI PRIN SENTINŢA PENALĂ NR. 616/1989.
RESPINGE CA FIIND NEÎNTEMEIAT CAPĂTUL DE CERERE PRIVIND ACORDAREA DE DESPĂGUBIRI. Hotărârea poate fi atacată cu recurs.”
 
Această soluţie arată că Gregorian Bivolaru a fost o victimă a regimului comunist, iar similitudinile în ceea ce priveşte unele acuzaţii din acea perioadă şi unele acuzaţii care i se aduc în prezent în dosarele care au fost fabricate împotriva lui sugerează ideea unei continuităţi a acestui tip de prigoană, pe motive ideologice (asa cum s-a arătat şi în decizia Curţii Supreme de Justiţie din Suedia care a respins extrădarea lui Gregorian Bivolaru şi i-a oferit azil politic). Decizia Tribunalului Bucureşti este cu atât mai semnificativă, cu cât în campania de denigrare a lui Gregorian Bivolaru care a avut loc după 1989 s-a insistat pe faptul că el ar fi fost un “infractor de drept comun”, fiindcă a fost arestat în perioada regimului comunist.
În ceea ce priveşte despăgubirile solicitate, precizăm că recent s-a schimbat legislaţia aferentă şi de aceea în acest moment nu s-a admis nici o cerere de despăgubire.

Citiți și:

Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelul formulat de Parchetul Sibiu

yogaesoteric
6 iulie 2011