Odă proștilor

Cine a urmărit evenimentele din România din ultimii ani, comentariile din presă și prestația politicienilor, nu poate să nu fi remarcat slaba prestație intelectuală a celor menționați. Întrucât este binevenit din când în când să ne descrețim frunțile, vă prezentăm o poezie veche, dar atât de actuală.

Ion Pribeagu ‒ Odă proștilor

Cu prostul care n-are școală
Te lupți puțin și-ai câștigat.
Dar duci o luptă colosală
Cu prostul care are școală!

De-ar fi să-i luăm pe toți la rând,
Și actualii, dar și foștii,
Cei mai deștepți de pe Pământ
Au fost întotdeauna… Proștii.

Nu te ruga la ursitoare
Să-ți facă-n viața ta vreun rost,
Mai bine urlă-n gura mare:
„Iubite Doamne, fă-mă… prost!”

De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveți atâtea fără rost,
De vrei să faci o carieră,
Ajunge numai să fii… prost!

În lumea asta cu de toate,
Unde se-nvață contra cost,
Păcat că nicio facultate
Nu dă și diploma de… prost!

Avem impozite cu carul,
Dar înotăm în sărăcie
Și ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe… prostie.

Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Să nu-i jignești, să nu-i împroști!
O, Doamne, de ne-ar crește grâul
Cum cresc recoltele de… proști.

Și-n lumea asta răsturnată,
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepți,
Savanții noștri mor de foame
Și numai proștii sunt deștepți.

Ion Pribeagu a fost pseudonimul literar al lui Isac Lazarovici (1887-1971) poet și umorist român și israelian de limbă română, evreu născut în nordul Moldovei, la Sulița, județul Botoșani. A scris foarte mult pentru teatre, trupe artistice, reviste umoristice, texte pe care le-a citit și la radio.

Este autorul versurilor în limba română ale cunoscutului tangou compus de Benjamin Tagle Lara ‒ „Zaraza”, melodie care a fost înregistrată în studiourile „Odeon” din Berlin în 1931 și a devenit șlagăr mondial. În perioada 1939-1944, a scris toate textele umoristice pentru spectacolele lui Constantin Tănase. În anul 1962, a emigrat în Israel, unde a continuat să scrie poezie umoristică în limba română în „Cronica rimată a cotidianului «Viața Noastră»” din Tel Aviv și a fost autorul a câtorva spectacole de revistă.

Circula o poveste cu privire la plecarea lui Ion Pribeagu în Israel.

După ce de patru de ori i se respinsese cererea de emigrare, Ion Pribeagu a decis să-i scrie chiar lui Gheorghiu-Dej. Iată scrisoarea:

„Am depus actele toate
Și bilet de sănătate,
Și fotografii recente, cazierul cu amprente,
Plus biletul de vaccin
Că n-am fost supus străin,
Note bune la purtare,
Ordinul de concentrare,
Act de naștere-al lui tata,
De la fisc pe cinci ani plata.
Anexez aici chitanța
Că-s la zi cu Manutanța,
Am dovada de la «Sacra»
C-am trăit bine cu soacra,
Că n-am bloc, că n-am moșie,
Că n-am stat la pușcărie,
Că n-am fost nici beat, nici mort.
Am și act de cununie
Și-mi mai trebuie-o hârtie,
Doar atâta: Pașaport.”

Gheorghiu-Dej s-a amuzat când a citit în ședința Biroului Politic. Râdeau și Maurer, și Drăghici, și Apostol. Numai Iosif Chișinevschi avea o mutră amară.

‒ Mă, tu de ce nu râzi?, l-a întrebat Dej.

‒ E un dușman al țării, acest Pribeagu, a răspuns Chișinevschi.

‒ Mă, ce fel de ovrei ești, când n-ai pic de umor?, s-a amuzat Dej. Și i-a aprobat lui Pribeagu eliberarea pașaportului.

Citiți și:
Proștii, tot mai mulți, mai vizibili…….
Lucian Sârbu: „La proști, merge”

yogaesoteric
6 septembrie 2023