Opinie. Cei patru cai ai apocalipsei economice: afacerile cu agricultura, petrolul, armele și Big Pharma

Sărăcie și criză: Secătuirea umanității

Cei patru cai ai apocalipsei economice: afacerile cu agricultura, petrolul, armele și Big Pharma (marea industrie farmaceutică).

Banca Mondială spune că aproape 80% (560 de milioane) din cele 700 de milioane de persoane care au fost aduse la sărăcie extremă în 2020 din cauza politicilor covid, sunt din India. La nivel global, nivelurile de sărăcie extremă au crescut cu 9,3% în 2020.

În anul 2022 s-a estimat că un sfert de miliard de persoane din întreaga lume vor fi aruncate în sărăcie absolută numai în acel an.

În Regatul Unit, sărăcia este în creștere în două treimi din comunități, în timp ce milioane de persoane rămân fără căldură și sar peste prânzuri. Din cauza „crizei costului vieții”, peste 10,5 milioane de persoane se confruntă cu dificultăți financiare. Alte 13,7 milioane de persoane ar risca să se confrunte cu dificultăți financiare în cazul unor noi creșteri ale costurilor.

Nivelul de trai în Marea Britanie este în scădere. De exemplu, 28% (față de 9% înainte de covid) dintre adulții britanici au declarat că nu își permit să mănânce mese echilibrate. Sărăcia absolută va crește de la 17,2% în anii 2021-22, la 18,3% în anii 2023-24, împingând încă 800.000 de persoane în sărăcie.

În Anglia, 100.000 de copii au fost excluși de la mesele școlare gratuite.

În SUA, aproximativ 30 de milioane de persoane cu venituri mici se află pe marginea „prăpastiei foametei”, deoarece o parte din asistența alimentară federală le este retrasă. În 2021, s-a estimat că unul din opt copii suferă de foame în SUA.

Întreprinderile mici se declară în faliment în SUA într-un ritm record. În 2023, cererile de faliment în sectorul privat au depășit cu mult punctul cel mai înalt înregistrat în timpul primelor etape ale covid. Media mobilă pe patru săptămâni pentru declarațiile private la sfârșitul lunii februarie 2023 a fost cu 73% mai mare decât în iunie 2020.

Între timp, aproape 100 dintre cele mai mari companii americane cotate la bursă din SUA au înregistrat în 2021 marje de profit cu cel puțin 50% mai mari decât nivelurile din 2019.

Economistul șef al Băncii Angliei, Huw Pill, spune că oamenii ar fi indicat să „accepte” să fie mai săraci. Acest răspuns este similar cu cel al lui Rob Kapito, co-fondatorul celei mai mari firme de gestionare a activelor din lume, BlackRock. În 2022, el a declarat că o generație „foarte îndreptățită” de oameni care nu au fost niciodată nevoiți să facă sacrificii vor fi nevoiți să se confrunte în curând cu lipsuri, pentru prima dată în viața lor.

Criza – care criză?

Desigur, Kapito se referă, fără îndoială, la cetățenii americani de rând și nu la el însuși. Kapito, în calitate de președinte al BlackRock, a obținut o remunerație totală de 26.750.780 de dolari în anul 2021.

El nu se referă nici la persoanele cu averi mari care beneficiază de pe urma foametei investind în BlackRock, o firmă care continuă să profite de pe urma unui sistem alimentar globalizat care – în mod deliberat – lasă aproximativ un miliard de oameni să se confrunte cu malnutriția. BlackRock este unul dintre „barbarii bogați de la hambar” care continuă să obțină profituri financiare uriașe de pe urma unui regim alimentar exploatator.

Kapito și Pill le spun oamenilor de rând să se obișnuiască cu „noua lor normalitate”, în timp ce afacerile continuă ca de obicei în alte părți, nu în ultimul rând într-unul dintre cele mai profitabile sectoare financiare din lume – producția de arme. Războiul din Ucraina este o „goană după aur” pentru producătorii occidentali de armament, în timp ce neoconservatorii americani bogați, precum Victoria Nuland, continuă să încerce să aducă o „schimbare de regim” în Rusia, luptând cu Moscova până la ultimul ucrainean.

Atunci când Huw Pill le spune oamenilor de rând să se obișnuiască să fie mai săraci, el nu se referă la persoanele și firmele care au câștigat sute de milioane de lire sterline (prin bunăvoința contribuabilului) din contractele corupte pentru echipamente covid, datorită faptului că guvernul britanic a acordat prioritate furnizorilor cu legături politice la începutul crizei covid.

Iar acest fapt nu poate fi trecut cu vederea ca fiind un „caz singular”. Aceste dezvăluiri reprezintă doar vârful unui iceberg de corupție masivă.

De exemplu, Byline Times relatează că un organism de supraveghere parlamentară transpartinic și-a exprimat îngrijorarea că deciziile privind modul de acordare a banilor din fondul pentru orașe, în valoare de 3,6 miliarde de lire sterline, conceput pentru a stimula creșterea economică în orașele aflate în dificultate, au fost motivate politic. De asemenea, publicația notează că 40 de potențiale încălcări ale Codului ministerial nu au fost investigate în ultimii cinci ani.

Nu este de mirare că, în ianuarie 2023, Regatul Unit a coborât pe cea mai slabă poziție din istorie în Indexul de percepție a corupției realizat de Transparency International.

Potrivit Global Witness, „profiturile excedentare” sunt creșteri bruște și semnificative ale randamentului financiar al unei companii, care nu se datorează propriilor acțiuni, ci unor evenimente externe. Potrivit UE, profiturile sunt considerate „excedentare” atunci când depășesc cu peste 20% media rentabilității din ultimii patru ani.

Global Witness constată că profiturile anuale din 2022 ale celor mai mari cinci companii integrate din sectorul privat din domeniul petrolului și gazelor naturale – Chevron, ExxonMobil, Shell, BP și TotalEnergies – au fost de 195 de miliarde de dolari. În creștere cu aproape 120% față de anul 2021 și cel mai ridicat nivel din istoria industriei.

Aceste date înseamnă că aceste companii au obținut profituri excedentare de 134 de miliarde de dolari, care ar putea acoperi aproape 20% din banii pe care toate guvernele europene împreună i-au alocat pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile vulnerabile față de actuala criză energetică.

Centrica, compania care deține British Gas, raportează profituri record pentru anul 2022. S-au înregistrat profituri operaționale de 3,3 miliarde de lire sterline, în creștere de la 948 de milioane de lire sterline în 2021. Aceasta a depășit precedentul său cel mai mare profit anual, de 2,7 miliarde de lire sterline, înregistrat în 2012.

În mai 2021, s-a raportat că vaccinurile anti-covid au creat cel puțin nouă noi miliardari. Potrivit unei cercetări efectuate de Alianța Populară pentru Vaccinuri, printre noii miliardari se numărau directorul general al Moderna, Stéphane Bancel, și Ugur Sahin, directorul general al BioNTech, care a produs un vaccin împreună cu Pfizer. Ambii directori executivi aveau atunci o valoare de aproximativ 4 miliarde de dolari. Directorii executivi ai companiei chineze CanSino Biologics și primii investitori în Moderna au devenit, de asemenea, miliardari.

Deși cei nouă noi miliardari condensau la acel moment o sumă totală de 19,3 miliarde de dolari, vaccinurile au fost finanțate în mare parte din bani publici. De exemplu, potrivit unui raport din mai 2021 al CNN, BioNTech a primit 325 de milioane de euro de la guvernul german pentru dezvoltarea vaccinului. Compania a obținut un profit net de 1,1 miliarde de euro în primele trei luni ale anului, datorită cotei sale din vânzările provenite din vaccinul covid, comparativ cu o pierdere de 53,4 milioane de euro în aceeași perioadă a anului trecut.

Moderna urma să obțină venituri de 13,2 miliarde de dolari din vaccinul covid în 2021. Compania a primit finanțări de miliarde de dolari din partea guvernului american pentru dezvoltarea vaccinului său.

Acest articol a abordat pe scurt patru cai ai apocalipsei economice – afacerile din agricultură, petrol, armament și marile companii farmaceutice. Dar să încheiem prin a-l menționa și pe al cincilea, și cel mai puternic – finanțele. Sectorul care a declanșat devastarea pe care o vedem acum.

La sfârșitul anului 2019, se anunța o criză financiară. Avea să fie cu mult mai gravă decât cea din 2008.

Jurnalistul de investigație Michael Byrant spune că a fost nevoie de 1,5 trilioane de euro pentru a face față crizei numai în Europa. Prăbușirea financiară care îi privea în față pe bancherii centrali europeni a ajuns la apogeu în 2019:

„Toate discuțiile despre marile finanțe care falimentează națiunea prin jefuirea fondurilor publice, despre politicienii care distrug serviciile publice la ordinul marilor investitori și despre deprecierile economiei de cazinou au fost spălate cu covid. Prădătorii care și-au văzut imperiile financiare destrămându-se au decis să închidă societatea. Pentru a rezolva problemele pe care le-au creat, au avut nevoie de o poveste de acoperire. Aceasta a apărut în mod magic sub forma unui «nou virus».”

Banca Centrală Europeană a aprobat un plan de salvare a băncilor în valoare de 1.310 miliarde de euro, urmat de acordul UE privind un fond de redresare de 750 de miliarde de euro pentru statele și corporațiile europene. Acest pachet de credite pe termen lung și ultra ieftine pentru sute de bănci a fost vândut publicului ca fiind un program necesar pentru a atenua impactul pandemiei asupra întreprinderilor și angajaților.

Ceea ce s-a petrecut în Europa a făcut parte dintr-o strategie de evitare a colapsului sistemic mai larg al sistemului financiar hegemonic. Iar ceea ce vedem acum este o criză globală a datoriilor, a inflației și a „austerității” interconectate și cel mai mare transfer de bogăție către cei mai bogați din istorie, sub acoperirea unei „crize a costului vieții”.

În timp ce milioane de muncitori fac grevă în Marea Britanie, Huw Pill sugerează că aceștia ar fi necesar să accepte situația lor ca fiind inevitabilă. Dar nu au niciun motiv să o facă.

Averea miliardarilor din lume a crescut cu 3,9 miliarde dolari între 18 martie și 31 decembrie 2020. Averea lor totală se ridica atunci la 11,95 miliarde dolari, o creștere de 50% în doar 9,5 luni. Între aprilie și iulie 2020, în timpul blocajelor inițiale, averea deținută de acești miliardari a crescut de la 8.000 de miliarde de dolari la peste 10.000 de miliarde de dolari.

Singurul aspect inevitabil în ceea ce privește criza actuală a fost prăbușirea unui neoliberalism nesustenabil, alimentat de datorii, creat pentru a facilita jefuirea totală de către super-bogații care au externalizat peste 50.000 de miliarde de dolari în conturi ascunse.

Citiți și:
Reuters: Comisia Europeană impune din nou austeritatea pentru 4 ani cel puțin, în plină criză economică
După ce „se rezolvă” o criză bancară, o alta îi ia imediat locul

 

yogaesoteric
13 iunie 2023