Ovidiu Hurduzeu, scriitor și critic social (Universitatea Stanford, SUA): În urmă cu 20 de ani, am scris pe larg despre neomarxism în cartea ,,Sclavii fericiți”
Reporter: Lui Klaus Iohannis îi este teamă să pronunțe numele lui Mihai Eminescu. În ’89, am sărit dintr-o frică în alta?
Ovidiu Hurduzeu: Eminescu este testul dragostei de țară. Îl treci sau nu-l treci. Nu cred că Iohannis este capabil de vreun simțământ propriu. Simte doar ce-i ordonă stăpânii lui să simtă. Românii de astăzi sunt înfricoșați de neputința lor colectivă. Fiecare în parte are bune intenții, nu-i nici laș, nici ignorant, dar la nivel de colectivitate nu se leagă mai nimic. Lipsa unei coeziuni naționale oferă un avantaj formidabil grupărilor de crimă organizată care se bazează pe solidaritatea de grup. Unor ticăloși organizați într-un cartel, care se sprijină reciproc când se văd la ananghie, este greu să le opui o rezistență individuală.
Nu poți acționa pe cont propriu împotriva unui angrenaj de distrugere a națiunii române. Să combați crima organizată și trădarea de țară ai nevoie de acțiunea concertată a tuturor instituțiilor statului. Dar nu orice stat, ci un stat reprezentativ. Din păcate, Statul Român s-a aflat în ultimii 30 de ani într-o permanentă criză de reprezentativitate. Poporul nu se recunoaște în oligarhia politico-economică și nu vrea să se unească sub faldurile unui steag ridicat de tot felul de lași și trădători de țară. De aici sentimentul că fiecare din noi este pe cont propriu, că nu suntem capabili de o acțiune comună, eficientă.
Reporter: Înțeleg că ați petrecut mult timp în Statele Unite, în Silicon Valley. Ne descrieți care este mecanismul prin care este obținut un roboțel – cenzor competent la Youtube, Facebook sau Twitter?
Ovidiu Hurduzeu: Nu știu cum funcționează mecanismul. Ar fi necesar poate să întrebați pe cineva care a lucrat în Sistem.
Reporter: Niște tipi îndopați cu șabloane vă acuză de „naționalism”. Ce-au ăștia cu naționalismul într-o țară care a fost făurită de naționaliști?
Ovidiu Hurduzeu: Naționalismul este o etichetă pusă pe multe borcane. În România, naționalismul este o sperietoare folosită pentru a discredita tentativele politice și culturale de resuveranizare a țării. În ultimul timp, sperietoarea nu mai funcționează. Plandemia a amplificat exponențial dezastrul economic și social al țării punând în lumina reflectoarelor vinovații: clasa politică trădătoare adusă și menținută la putere de forțele din afara țării care vor distrugerea statului național. Poporul începe să se trezească.
Ascensiunea rapidă a unui partid naționalist, AUR, popularitatea ,,premierului din umbră” Călin Georgescu, un naționalist mistic cu prestanța unui adevărat om de stat, fervoarea naționalistă a mișcărilor de stradă împotriva dictaturii sanitare, toate converg către o modificare radicală a orizontului de așteptare a românilor. Naționalismul, nu numai că este acceptat de segmente largi ale populației, dar este și perceput ca singura soluție pentru salvarea națiunii noastre. Românii vor naționaliști la conducerea țării dar nu au încredere, pe bună dreptate, că acei care se declară naționaliști chiar acționează spre binele țării. Dragostea de țară, dacă nu-i o simplă lozincă, este jertfelnică. Mulți o declamă, puțini o au în suflet, doar câțiva sunt capabili să o pună la temelia unui proiect colectiv de renaștere a României.
Reporter: Globalismul umple spațiile cu joburi multe și prost plătite, și crește prin generații de yesmeni finanțați nerambursabil. Se-aplică și aici cunoscuta înțelepciune românească „tot răul e spre bine”?
Ovidiu Hurduzeu: Cred că se aplică mai degrabă: ,,Să nu dea Dumnezeu de mai rău”. Globalismul este un virus care a infestat procesele de globalizare, le-a corupt și le-a deturnat spre avantajul elitelor transnaționale. Globalizarea, un rezultat al revoluției informaționale mondiale, are un efect benefic asupra omenirii. Modernizează viața economică prin răspândirea largă a mijloacelor de producție și de comunicare la nivel planetar. Pe plan politic globalizarea contribuie la consolidarea unui model democratic, multipolar de rezolvare a relațiilor dintre state. O definiție mai corectă a globalizării ar fi inter-naționalizarea întrucât unitatea de bază a ordinii mondiale rămâne statul național.
În modelul multipolar inter-naționalist, multiplicarea și diversificarea relațiilor dintre națiuni și persoane devin din ce în ce mai importante și necesare fără ca statul național să-și piardă reprezentativitatea. Marea problemă a organizațiilor internaționale actuale, ONU de pildă, nu este Carta lor originară, ci tendința ulterioară de a-și abandona principiile fondatoare și de a înlocui internaționalismul cu globalismul. Globaliștii acționează prin subversiune și infiltrare, sfidând legislația democratică și eludând structurile de control ale statului suveran. Este un comportament ce amintește de stilul serviciilor secrete și al cartelurilor de crimă organizată. Iată de ce Familia globaliștilor este cunoscută sub tot felul de denumiri ezoterice Oculta, Cabala, Statul Profund.
Scopul globaliștilor este controlul total. O lume unipolară sub o singură autoritate centrală. Au o putere formidabilă întrucât sunt susținuți de angrenajul mondializat al băncilor centrale și al corporațiilor transnaționale. Dispunând de fonduri nelimitate, guvernează fundațiile filantropice, mass-media, instituțiile de învățământ superior ceea ce le permite să controleze producția culturală și să stabilească termenii dezbaterilor publice. Departe de a fi animați de rivalități devastatoare, globaliștii sunt legați de-o încrengătură de interese comune care sfidează tradiționalele dihotomii Stânga-Dreapta, Comunism-Capitalism, Liberalism-Conservatorism.
Reporter: Să se deducă din descrierea dumneavoastră că suveranismul are deja soarta pecetluită?
Ovidiu Hurduzeu: Nicidecum. Oculta nu poate subjuga România într-o lume multipolară în care unitatea de bază a ordinii mondiale rămâne statul național. În actuala ordine internațională, instituțiile globale nu pot, încă și nu au dreptul să impună statelor naționale o autoritate centrală. ONU sau UE au obligația să servească statele-națiuni și nu vice-versa! Bill Gates nu se reprezintă decât pe sine însuși, nu poate discuta în numele popoarelor lumii. Plutocrația globală nu are mandat să vorbească în numele omenirii, aspect pe care-l știe foarte bine. Iată de ce se teme de Marea trezire a „sclavilor fericiți”. Soluția pentru România este negocierea de pe o poziție de demnitate și cu urmărirea constantă a interesului național. Dar nu putem negocia nimic atât timp cât avem un stat condus de politicieni corupți și trădători care nu reprezintă pe nimeni.
Reporter: Ideile geniale ale neomarxismului apar frecvent ca fiind născute într-o bodegă din Chitila. Îmi amintesc doar una: nu faceți copii ca să protejați mediul înconjurător.
Ovidiu Hurduzeu: În urmă cu 20 de ani, am scris pe larg despre neomarxism, cunoscut și sub numele de „corectitudine politică” în cartea Sclavii fericiți. De-a lungul vremii am avertizat de nenumărate ori publicul din România în privința marelui pericol social și cultural reprezentat de neomarxism. Până când nu i-a lovit tăvălugul userist-plus, românii nu au băgat în seamă respectiva ideologie. Mai mult. Critica pe care o aduceam neomarxismului a fost etichetată de „elita intelectuală” românească drept „antiamericanism” și „anticapitalism”. Nici după 30 de ani de la căderea comunismului nu putem să acceptăm că parte din imaginea Occidentului este total diferită de cea pe care o avem noi în imaginație. Prosperitatea materială a „civilizaților” vine la pachet cu ingineria socială și controlul tehnocratic managerizate de noua Stângă culturală, care are prea puțin în comun cu stânga tradițională marxistă. Controlul si robotizarea comportamentului uman sa află la baza capitalismului corporatist, nicidecum libertatea și democrația.
Reporter: Dați-ne o opinie. Cum poate fi apărat manualul de Istorie națională a României?
Ovidiu Hurduzeu: Printr-o educație care să se focalizeze pe istoria și cultura românilor. România este mai mult decât o țară, România este o civilizație care depășește granițele ei actuale. Este necesar să cultivăm în tinerii noștri mândria de a aparține unei civilizații milenare care și-a adus o contribuție importantă la șlefuirea civilizației europene. Asta nu se face doar prin rescrierea manualelor de Istorie, care în prezent reflectă interesele colonizatorilor țării noastre, dar mai ales prin repunerea întregului sistem de Educație în matricea României profunde, cea care păstrează intact sufletul românesc. Iar sufletul românesc va crește viguros în copil dacă familia însăși își va regăsi rostul ei pe meleagurile noastre și nu aiurea, dacă Școala însăși va reveni la misiunea ei primordială de a forma caractere și oameni iubitori de țară.
Reporter: Mai există „dreapta” și „stânga” politică sau se joacă totul în cheia „suveraniști” și „globaliști”?
Ovidiu Hurduzeu: Doar suveraniști și globaliști. Din păcate, foarte puține țări își permit să rămână suverane, mă refer în primul rând la Marile Puteri, dar nici ele nu au o autonomie completă. Plandemia actuală a demonstrat perfecta coordonare între BigPharma, BigTech, BigMedia, parte din complexul-militar industrial care este sectorul ce susține războiul biologic, dar și o mână de psihopați hiperbogați obsedați de reducerea drastică a populației lumii. Scopul este controlul total și impunerea unei dictaturi digitale globaliste. Dictatura digitală există deja în China. Prin frica și confuzia stârnite de plandemie, se încearcă în prezent să se impună o versiune occidentală care în același timp va colabora și va fi în competiție cu cea chineză.
Dictatura digitală va elimina ultimele vestigii ale libertății personale și democrației participative. Acesta le este planul dar nu cred că vor reuși. O parte copleșitoare a populației globului le este ostilă și noul lor model economic „marea resetare”, cu sloganul „nu veți mai poseda nimic dar veți fi fericiți”, nu entuziasmează pe nimeni. Cu cât globaliștii vor strânge șurubul mai tare, cu atât lumea se va trezi mai mult și suveraniștii vor avea câștig de cauză.
Reporter: Apare ciudat că un grup „progresist” ca USR-PLUS e numit „de dreapta”. Dreapta cui?
Ovidiu Hurduzeu: USR-PLUS este cel mai toxic partid politic din ultimii 30 de ani. Este denumit „de dreapta” fiindcă la noi tot ce vine din Occident trebuie să fie neapărat „de dreapta”. USR-PLUS este un partid neotroțkist creat de serviciile secrete globaliste, din România și Uniunea Europeană, cu misiunea de a lichida bruma de suveranitate economică care ne-a mai rămas și de a zdruncina definitiv credința în Biserică și ortodoxie. Sub umbrela plandemiei și a sloganului „corupția ucide” vor încerca să impună „marea resetare” versiunea dâmbovițeană, pentru a elimina în stil bolșevic pe toți cei care li se opun. Doar poporul unit, trezit la realitate, le mai poate tempera avântul revoluționar îndreptat spre distrugerea României.
Reporter: Cum credeți că ar fi necesar să arate un proiect politic de succes în acest moment?
Ovidiu Hurduzeu: Un proiect care să aibă ca obiectiv principal resuveranizarea țării, remoralizarea clasei politice, recapitalizarea nevoiașilor și prosperitatea micilor proprietari. Acest proiect deja există, este Proiectul de țară al dr. Călin Georgescu „Apă, Hrană, Energie”.
Reporter: Un mesaj optimist pentru români.
Ovidiu Hurduzeu: Nu mai stați lipiți de televizor, treziți-vă și veți fi liberi. Există destui patrioți capabili să conducă țara cu demnitate și să vă reprezinte. Este nevoie doar să doriți cu adevărat o transformare radicală în bine. Puterea este în mâinile poporului unit.
Citiți și:
Călin Georgescu și omul ontologic
Globalizarea ca ultimă și tâmpă utopie
yogaesoteric
21 decembrie 2021