Criza alimentară mondială, coroborată cu criza energetică și cu dezvoltarea economică accentuată în această perioadă a tigrului asiatic (China, India, Indonezia), precum și cu nevoile alimentare în creștere ale Golfului Persic (Emiratele Arabe) modifică echilibrul alimentar european.
Astfel, apar schimbări accentuate de comportament alimentar de tip european în zona asiatică, odată cu liberalizarea regimurilor politice. Generațiile tinere din această zonă, ajunse la o viață mai bună, adoptă stilul de viață european, de la îmbrăcăminte și locuințe, până la modul de alimentație bazat pe proteină animală. Astfel, s-a dat startul multor grupuri investiționale europene în cumpărarea de pământ fertil în România, o țară în care guvernele de stânga sau de dreapta de după 1990 au aplicat politici neoliberale în ceea ce privește accesul străinilor la cumpărarea pământului.
Atracția pe care o exercită pământul extrem de fertil al României asupra unui european constituie un magnet atât de puternic, încât băncile împreună cu fondurile de investiții private au elaborat strategii pentru acapararea de pământ românesc.
Acest val de colonizare funciară, precum și comportamentul de colonişti al noilor proprietari, fac parte dintr-o strategie eficientă de poziționare strategică față de nevoile alimentare și bioenergetice ale Asiei (cu cei 5 piloni: Rusia, China, India, Tigrii asiatici și Golful Persic).
Reconstruirea atașamentului între țăranul român și glia strămoșească este un proces de durată și are la bază rațiuni de ordin sufletesc și material. În momentul în care țăranii vor conștientiza oportunitatea economică extraordinară oferită de către pământ, construind lanțuri alimentare scurte fără intermediari, legătura firească cu pământul se va reface în mod natural.
Pentru moment, mare parte din acaparatorii de pământ românesc sunt speculanți, ceea ce ne mai oferă o șansă de răscumpărare a propriului pământ, evident de 10-20 de ori mai scump decât l-am vândut.
Mult mai gravă va fi situația în care speculanţii vor vinde terenurile unor agricultori străini, care nu vor mai revinde românilor pământul.
Ce spuneți, dragi români? Oare crizele alimentare și energetice care ne așteptă după 2020 ne-ar putea trezi încât să ne răscumpărăm propriul pământ de la speculanții străini?
Citiţi şi:
Străinii pot cumpăra teren agricol în România, după dorință… Românul de rând poate să procedeze la fel, în alte țări europene?
Mesajul unui britanic pentru români: «Aveți o ultimă șansă să luptați pentru țara voastră înainte să vă fie luată cu totul!»
Vânzarea terenurilor către străini e o problemă naţională, nu comunitară. În Germania, vânzarea unui singur hectar ar provoca scandal național
yogaesoteric
10 iulie 2017