Parlamentul European cere ca acuzațiile împotriva lui Edward Snowden să fie anulate

Pe 29 octombrie 2015, printr-un număr de 285 de voturi pro şi 281 împotrivă, Parlamentul European (PE) a hotărât ca acuzaţiile criminale împotriva lui Edward Snowden să fie anulate, declarând că fostul contractor al CIA și NSA „este un apărător internaţional al drepturilor omului” care trebuie protejat. Într-o hotărâre, Parlamentul a sugerat ca ţările membre „să îi asigure protecţie şi în consecinţă să prevină extrădarea sau predarea sa de către terţi”.
În 2014 se stabilise să se realizeze o acţiune similară de votare, dar în cele din urmă nu s-a mai convenit asupra acestui aspect.

Hotărârea a fost votată împreună cu o rezoluţie mai largă a Parlamentului European, care a evaluat răspunsurile ţărilor membre după dezvăluirile lui Snowden. Potrivit PE, nu s-au realizat suficiente progrese pentru restrângerea supravegherii în masă, în lumina dezvăluirilor făcute.

Instituția a prezentat de asemenea anumite îngrijorări referitoare la noi legi care au crescut „capacităţile de supraveghere ale serviciilor secrete”. Franţa, care a aprobat o lege de supraveghere controversată în aprilie 2015, şi de asemenea Marea Britanie şi Olanda au fost menţionate de către Parlament. Rezoluţia a lăudat o reglementare de la începutul lunii octombrie 2015 care invalida acordul controversat de schimb de date între Europa şi SUA.

Votarea în cazul Snowden este mai mult simbolică și nu obligă ţările membre să ia anumite măsuri în privința acestuia, care în prezent este exilat la Moscova, fiind acuzat în SUA de spionaj şi furt de proprietăţi aparţinând instituţiilor guvernamentale. Totuși, în ciuda aprobării la limită a hotărârii, aceasta arată o susţinere oficială a Parlamentului European față de fostul analist de infrastructură al CIA și NSA.

Supravegherea în masă: cetăţenii UE încă în pericol, spune Parlamentul

„Sesiune plenară. Comunicat de presă – Drepturile cetăţenilor. 29 oct 2015.

Prea puţin s-a făcut pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor după dezvăluirile fundamentale referitoare la supravegherea maselor, afirmă membrii Parlamentului European în rezoluţia votată pe 29 octombrie 2015. Ei cer Comisiei Europene să asigure ca toate transferurile de date spre SUA să fie subiectul unui «nivel eficient de protecţie» şi cer statelor membre să garanteze protecţia lui Edward Snowden, ca fiind «un apărător al drepturilor omului». Parlamentul exprimă de asemenea semne de  îngrijorare referitoare la legile de supraveghere din mai multe state UE.

Această rezoluţie, aprobată cu 342 voturi pentru, 274 împotrivă şi 29 de abţineri, a evaluat lipsa de acţiune a Comisiei Europene, a altor instituţii europene şi a statelor membre UE referitor la recomandările stabilite de Parlament în rezoluţia din 12 martie 2014 asupra supravegherii electronice în masă a cetăţenilor UE, emisă în urma dezvăluirilor lui Edward Snowden.

Cu 285 de voturi pentru şi 281 împotrivă, membrii PE au decis să anunţe statele membre ale UE să «renunţe la toate procedurile penale împotriva lui Edward Snowden, să îi acorde protecţie şi în consecinţă să prevină extrădarea şi predarea sa către terţi, recunoscându-i statutul său de activist şi de apărător internaţional al drepturilor omului».

Transferul de date către SUA

Parlamentarii europeni au început sesiunea din 6 octombrie 2015 prin evaluarea de către Curtea de Justiţie a UE (CJ-UE) a cazului Schrems; CJ-UE a invalidat decizia Comisiei Europene de Justiție în programul Safe Harbor ce viza transferul de date către SUA. «Această sesiune a confirmat poziţia îndelung menţinută a Parlamentului referitor la lipsa unui nivel adecvat de protecţie sub acest instrument», au afirmat membrii PE.
Parlamentul a cerut Comisiei ca «imediat să ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate transferurile personale de date către SUA sunt subiectul unui nivel eficient de protecţie care este în mod esenţial echivalent cu cel garantat în UE». Parlamentul a invitat Comisia să reflecteze imediat la alternative pentru Safe Harbor şi asupra «impactului deciziei asupra oricărui alt instrument pentru transferul de date personale către SUA, şi să raporteze asupra acestui subiect la finalul lui 2015».
Rezoluţia reiterează de asemenea o cerere de suspendare a acordului cu SUA în Programul de Urmărire a Finanţării Terorismului (Terrorist Finance Tracking Programme).

În general, parlamentarii europeni consideră răspunsul Comisiei de până acum la rezoluţia Parlamentului din 2014 «foarte inadecvat» dată fiind gama de dezvăluiri apărute asupra supravegherii în masă. «Drepturile cetăţenilor UE rămân în pericol» şi «foarte puţin s-a făcut pentru a se asigura protecţia deplină a lor», au spus membrii PE.

Îngrijorări legate de legile de supraveghere în mai multe ţări UE

Parlamentul este îngrijorat referitor la «legi recente aprobate în ţări membre care extind capacităţile de supraveghere ale structurilor informative», iar acestea includ Franţa, Marea Britanie şi Olanda. PE este de asemenea îngrijorat în legătură cu dezvăluirile referitoare la supravegherea în masă a telecomunicaţiilor şi a traficului de internet în interiorul UE, de către Agenţia germană de informații, BND, în cooperare cu NSA (SUA).

Rezoluţia solicită de asemenea alcătuirea unei strategii UE pentru o mai mare independenţă IT şi pentru accesul la o comunicare online cu adevărat privată într-o mult mai mare măsură. De asemenea, hotărârea susţine necesitatea de a se asigura o limită democratică concretă a activităţilor sistemelor informative şi de a se reconstrui încrederea pierdută, împreună cu SUA.”

Citiţi şi:

Protecţia datelor personale: bate vântul schimbării

Dezvăluirile extraordinare făcute de un fost angajat al serviciilor secrete despre supravegherea populaţiei

Atacurile de la Charlie Hebdo – pretext pentru noi legi de supraveghere a populaţiei

 

yogaesoteric
14 martie 2016