Parlamentul European, viraj brusc spre dreapta după alegeri: Înfrângeri umilitoare pentru Macron, Scholz și Nehammer

Partidele de dreapta au înregistrat câștiguri majore în alegerile parlamentare din Uniunea Europeană, aducând înfrângeri umilitoare cancelarului german Olaf Scholz, președintelui francez Emmanuel Macron și cancelarului austriac Karl Nehammer, relatează Al Jazeera.

În timp ce partidele mainstream au păstrat controlul asupra celor 705 membri ai Parlamentului European, blocul cu 27 de membri a oscilat palpabil spre dreapta, într-un semn al durabilității sentimentului anti-sistem de pe continent.

În Franța, Adunarea Națională a lui Marine Le Pen a provocat o înfrângere atât de zdrobitoare partidului centrist Renaissance al lui Macron, încât liderul francez a convocat alegeri legislative anticipate, o manevră riscantă care ar putea provoca noi pierderi partidului său și ar putea compromite cei trei ani rămași din mandatul său prezidențial.

Adunarea Națională ar urma să obțină aproximativ 33% din voturi și 31 de locuri în viitorul Parlament European – mai mult decât dublu față de cele 15% obținute de formațiunea lui Macron.

„ Suntem gata să repunem țara pe picioare, să apărăm interesele poporului francez, să punem capăt imigrației în masă, să facem din puterea de cumpărare a francezilor o prioritate, să începem să reindustrializăm țara”, a declarat Le Pen.

Macron a recunoscut amploarea înfrângerii.

„V-am auzit mesajul, îngrijorările și nu le voi lăsa fără răspuns. Franța are nevoie de o majoritate clară pentru a acționa în seninătate și armonie”, a declarat Macron, adăugând că decizia de a convoca alegeri anticipate a demonstrat angajamentul său față de idealurile democratice.

În Germania, formațiunea de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat pe locul al doilea, subliniind forța partidului înaintea alegerilor federale de anul viitor.

Se estima că partidul eurosceptic va obține peste 16% din voturi, cea mai bună prezență din istoria sa și o cotă mai mare decât cea a tuturor celor trei partide din coaliția lui Scholz.

Alianța conservatoare formată din Uniunea Creștin-Democrată și Uniunea Creștin-Socială, care se află în opoziție la nivel federal, a ajuns în fruntea sondajului cu aproximativ 30% din voturi.

Verzii germani au fost cei mai mari perdanți, scăzând cu 8,5 puncte procentuale, până la 12 la sută, pedepsiți de alegători pentru costul politicilor de reducere a emisiilor de CO₂ – în conformitate cu așteptările pentru partidele ecologiste din întreaga Europă.

Partidul Social-Democrat (SPD) al lui Scholz și cel de-al treilea partener de coaliție, Partidul Liber-Democrat (FDP), favorabil mediului de afaceri, ar fi urmat să obțină aproximativ 14% și, respectiv, 5% din voturi, în scădere de la 15,8% și 5,4% la alegerile precedente.

Rezultatul puternic al AfD vine în contextul în care peisajul partidelor din Germania trece prin cea mai mare bulversare din ultimele decenii, cu noi partide de dreapta care concurează pentru a umple vidul lăsat de declinul partidelor mainstream care au dominat epoca de după reunificare.

Schimbarea pare să îngreuneze formarea de coaliții viabile pentru partidele consacrate și a fost acuzată de înăsprirea climatului politic, inclusiv de cazuri de violență împotriva politicienilor și activiștilor.

Câștigurile obținute de AfD vin în pofida unei serii de scandaluri și controverse, inclusiv a declarației principalului candidat al formațiunii că în SS, principala forță paramilitară a naziștilor, „nu erau toți criminali”.

„Ne-am descurcat bine pentru că oamenii au devenit mai anti-europeni”, a declarat după scrutin co-liderul AfD, Alice Weidel. „Oamenii sunt enervați de toată birocrația de la Bruxelles”, a adăugat ea, dând ca exemplu un plan care vizează în cele din urmă interzicerea mașinilor care emit CO₂.

În Austria, Partidul Libertății, de dreapta, a obținut aproape 26% din voturi, ajungând pentru prima dată în fruntea unui scrutin la nivel național. Partidul popular conservator (OeVP), aflat la guvernare, a obținut peste 24% din voturi, urmat de social-democrați cu aproximativ 23% și de Verzi cu aproape 11%. Cancelarul Nehammer s-a angajat să abordeze preocupările alegătorilor înainte de alegerile naționale, care vor avea loc în toamnă, inclusiv să ia măsuri drastice împotriva migrației fără documente.

Între timp, prim-ministrul italian Giorgia Meloni și-a văzut poziția consolidată după ce Frații Italiei, formațiunea sa de dreapta, și-a dublat cu mai mult de două ori numărul de locuri în parlament.

Dreapta a avut rezultate bune și în Olanda, unde Partidul pentru Libertate al lui Geert Wilders, partid anti-imigrație, ar urma să câștige șase locuri, cu doar două locuri mai puțin decât partidele de centru-stânga și cele verzi.

În țările scandinave, partidele de stânga și cele verzi au avut o evoluție mai bună, în timp ce în Suedia, Danemarca și Finlanda, partidele de dreapta au înregistrat o scădere a cotelor de voturi.

În Ungaria, partidul naționalist Fidesz al premierului Viktor Orban a obținut cele mai multe voturi, dar a pierdut teren semnificativ față de alegerile din 2019.

Fidesz a obținut 44% din voturi cu aproape 90% din voturi numărate, în scădere de la 52%. Cu toate acestea, Orbán a revendicat victoria într-un discurs adresat susținătorilor la un eveniment de partid din seara alegerilor. „Astăzi, am învins vechea opoziție, noua opoziție și, indiferent cum se va numi opoziția data viitoare, o vom învinge din nou și din nou”, a spus el. Principalul contracandidat al lui Orbán, partidul Tisza al lui Peter Magyar, a obținut aproximativ 30 la sută din voturi.

În general, grupurile mainstream și pro-europene au rămas forțele dominante, partidele de centru-dreapta și centru-stânga fiind pe cale să obțină o majoritate redusă în parlamentul de 705 membri.

Partidul Popular European (PPE) era pe cale să devină cea mai mare grupare, cu un număr estimat de 189 de deputați, susținut de victoriile de centru-dreapta din Spania și Polonia, urmat de Alianța Progresistă de centru-stânga a Socialiștilor și Democraților, cu 135 de locuri.

Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care fac parte și Frații din Italia, ar urma să obțină 72 de locuri, urmat de grupul de dreapta Identitate și Democrație cu 58 de locuri.

Partidele verzi și cele liberale, pro-europene, au suferit cele mai mari pierderi, Verzii-Alianța Liberă Europeană și Renew Europe pierzând împreună peste 40 de locuri.

Citiți și:
Alegerile pe care nu le-a câștigat nimeni
Stop realegerii Ursulei von der Leyen! AUR a venit cu un memorandum la nivelul UE

 

yogaesoteric
22 iunie 2024