Paşapoartele cu microcipuri. Românii, amprentaţi pentru paşaport

de Emilia Kareva

Primele paşapoarte româneşti cu cipuri electronice vor fi eliberate la data de 30 ianuarie 2009. Conform angajamentelor pe care şi le-a asumat România prin aderarea la Uniunea Europeană, paşapoartele vor avea implantate microcipuri RFID, pe care vor fi stocate date complexe privind posesorul: fizionomia, amprentele sau scanări ale retinei.

Deşi specialiştii în materie de securitate au demonstrat că acest tip de paşaport poate fi falsificat cu uşurinţă, acest fapt este complet ignorat de politicienii români care, fără a ţine cont de consecinţele dezastruoase ale implementării acestei măsuri asupra populaţiei, servesc slugarnici interesele masoneriei. Excesul de zel al celor care ne conduc în a-şi arăta obedienţa în respectarea direcţiilor trasate de către masonerie face ca România să fie singurul stat din lume care emite un model de paşaport electronic ce cuprinde, chiar de la momentul introducerii, ambele elemente de identificare: imaginea facială şi impresiunile digitale.

45 de state din întreaga lume folosesc deja paşapoartele biometrice ca metodă de identificare, printre care Germania, Grecia, Austria, Belgia, Polonia, Lituania, Slovenia, SUA şi Marea Britanie. Zeci de milioane de paşapoarte cu microcipuri au fost deja emise până acum. Acestea conţin un mic cip cu frecvenţă radio şi o antenă. Un cititor electronic special trimite un semnal codat către cip, care trimite înapoi un semnal cu datele de identitate şi datele biometrice ale deţinătorului. Argumentul „suprem” pentru care se forţează folosirea microcipurilor în paşapoarte a fost securizarea călătoriilor internaţionale. Se afirmă că cipurile falsificate pot fi depistate la controalele de la frontieră. Jurnaliştii de la „The Times” au demonstrat însă că autorităţile mint când fac aceste afirmaţii referitoare la gradul ridicat de securitate al paşapoartelor electronice.

Paşapoartele cu microcipuri pot fi falsificate ieftin şi simplu. Testele pentru „The Times” au fost efectuate de Jeroen van Beek, cercetător în probleme de securitate, de la Universitatea din Amsterdam. El a folosit un cod de programare cunoscut de public, un cititor de carduri de 78 de dolari şi două cipuri RFID de 19 dolari, reuşind să cloneze şi să manipuleze în mai puţin de o oră două cipuri, până la nivelul în care ele puteau fi plantate într-un paşaport fals sau furat.
În finalul experimentului, cipurile manipulate de Van Beek au fost acceptate ca fiind autentice de Golden Reader – programul standard folosit de International Civil Aviation Organisation pentru a le testa. Paşaportul unui tânăr a fost manipulat de către Jeroen van Beek să conţină imaginea lui Osama ben Laden, iar în cazul unei femei de 36 de ani fotografia posesoarei paşaportului electronic a fost înlocuită cu fotografia lui Hiba Darghmeh, un kamikaze palestinian care a ucis trei persoane în anul 2003.

Autorităţile care promovează cu atâta ardoare implementarea paşapoartelor electronice ne ascund însă faptul că riscul de a ne stoca datele pe astfel de cipuri este foarte mare, datorită uşurinţei cu care acestea pot fi copiate şi apoi folosite în diverse scopuri, cum ar fi de exemplu operarea de tranzacţii financiare în numele posesorului (real) al actului electronic (paşaport sau carte de identitate). Cipul de pe paşaport nu poate fi schimbat, însă datele pe care acesta le conţine pot fi sustrase şi pot fi folosite pentru a construi o copie a paşaportului respectiv, ce ar putea fi folosită, de exemplu, de o persoană cu o fizionomie asemănătoare cu cea a posesorului iniţial.

Un alt aspect mai puţin discutat legat de noile paşapoarte este costul foarte ridicat al acestora. Preţul unui paşaport electronic este de 234 de lei, la care se adaugă taxa consulară, în valoare de 32 de lei, în condiţiile în care un paşaport de tip vechi costa 64,20 de lei, plus taxa consulară de 32 de lei.

Paşapoartele electronice sunt doar prima rundă din seria de măsuri pe care România s-a angajat să le adopte, după integrarea în UE. Pasul următor este introducerea cărţii de identitate electronice. Implementarea ei era programată pentru acest an, dar a fost amânată pentru 2011.

Există multe voci care critică această măsură adoptată de Guvernul României, în special credincioşii ortodocşi. Pe Internet au fost iniţiate mişcări de protest împotriva paşapoartelor cu microcipuri. Există şi o petiţie on-line la care puteţi subscrie aici.

Citiţi şi:
Nu vreau să fiu un număr!
Amprentarea tuturor italienilor până în 2010, un pas crucial spre controlul absolut al cetăţenilor Europei

yogaesoteric
ianuarie 2009