„Patriotism economic” și „sclavii moderni” – două expresii plagiate de Ciolacu (I)

Programul de guvernare anunțat de premierul Marcel Ciolacu a generat adevărate orgasme intelectuale în rândul pesediștilor din cauza celor două expresii care au făcut furori: „patriotism economic” și „sclavii moderni”. „Vai, Marcele, cât ești de deștept!”, părea să se audă din sediul PSD.

Numai că, ghinion, ambele expresii nu-i aparțin, ci sunt, pur și simplu, plagiate! Și, în buna tradiție a politicii de la noi, lui Ciolacu – mai exact celui care i-a scris discursul și programul – nici nu i-a trecut prin cap să indice sursa și să pună cele două expresii în ghilimele. Așadar, cum vedeți vedea mai jos în demonstrația noastră, avem de-a face cu două expresii semnificative plagiate, deci cu o hoție! Și, pe deasupra, în afară de plagiat, Marcel Ciolacu dovedește că nu are proprietatea termenilor, ajungând cu aceștia chiar pe un teren minat.

„Patriotismul economic”

Să citim mai întâi un articol din Washington Post, publicat în 17 iulie 2014, sub semnătura lui Philip Bump, care are titlul „Economic patriotism”: Explaining the vague, finger-wagging, immortal phrase („Patriotismul economic”: Explicarea acestei fraze vagi, care arată cu degetul, nemuritoare).

Un subtitlul al articolului ne prezintă chiar O scurtă istorie a „patriotismului economic”, de unde aflăm că William Safire a folosit prima oară expresia „patriotism economic” în 1985, când apăra sistemul antirachetă al lui Reagan:

„O scurtă istorie a «patriotismului economic»

Una dintre primele mențiuni ale frazei în presa americană vine dintr-o sursă puțin probabilă, pe un subiect puțin probabil. Într-o apărare din 1985 a sistemului de apărare antirachetă al președintelui de atunci, Reagan, Războiul Stelelor, William Safire a scris că un «numitor comun» în rândul poporului american a fost naționalismul – atât un patriotism militar, cât și un patriotism economic – care ne înclină de partea omniprezentei apărări naționale.

Semnificația lui Safire, simplificată: patriotismul economic este mândru de investițiile militare.” – Washington Post, 17 iulie 2014.

Deci, la origini, expresia „patriotism economic” avea puternice conotații militare, însemnând prioritizarea industriei de armament în fața industriei civile! W. Safire, inventatorul expresiei, considera „patriotismul economic”, alături de „patriotismul militar”, ca parte a „naționalismului”!

Din același articol, aflăm că, într-un interviu din 1987, John Bohn, șeful Export-Import Bank, declara că expresia sa preferată era tocmai „patriotismul economic”, despre care spunea că înseamnă „să fim conștienți de rolul nostru în sistemul economic internațional și impactul a ceea ce facem în acest sistem economic internațional”!

În campania electorală, expresia „patriotism economic” a fost folosită prima oară în 1988 de către Michael Dukakis, guvernatorul democrat din Massachusetts. New York Times scria atunci: „Dukakis a transmis astăzi un mesaj de «nou patriotism economic» muncitorilor americani”.

Dukakis n-a câștigat alegerile cu „patriotismul economic”, dar expresia și-a urmat cursul, deși era combătută dacă ar însemna un fel de „protecționism” al produselor americane ca „modalitate a naționalismului economic”.

Astăzi, expresia „patriotism economic” este înlocuită de „naționalismul economic”, definit în Cambridge Business English Dictionary ca fiind „O situație în care o țară urmărește să-și protejeze propria economie prin reducerea numărului de importuri și investiții din alte țări”.

Bineînțeles că Marcel Ciolacu nu cunoaște nimic despre istoria expresiei „patriotism economic”, pe care o folosește în programul său de guvernare, însăilat de cineva care nu l-a instruit înainte de a fi citit în fața națiunii. De aceea a și sunat ca nuca-n perete, căci, fără definirea expresiei, aceasta ar putea avea conotații periculoase!

Metoda aceasta, prin care cineva mai deștept întocmește discursul unui politician mai puțin instruit, este identică, în multe privințe, cu întocmirea tezelor de doctorat dovedite ca plagiate! Și în acel caz, autorul real, plătit de doctorand, știa de unde plagiază, dar nu-i spunea și celui care dorea să devină „doctor”, așa încât proaspătul doctor putea să jure că el nu a plagiat, căci, în fond, nu el era autorul tezei!

În partea a doua a articolului nostru vom vorbi despre a doua expresie ciudată din programul de guvernare al guvernului Ciolacu: „sclavia modernă”. Veți vedea că și această expresie are o istorie, pe care Marcel Ciolacu nu o cunoaște, căci, dacă ar ști despre ce este vorba, ar fi evitat-o și ar fi fugit de ea ca necuratul de tămâie!

(va urma)

Autor: Ion Spânu

Citiți și:
Ciolacu, social-democrația și capitalismul multilateral lăbărțat
Suntem conduși numai de hahalere: Pata neagră din trecutul lui Lauterbach

yogaesoteric
24 iulie 2023