Pentru prima dată în istorie, populația României a crescut pe baza imigranților veniți la muncă

Pentru prima dată în istorie, imigranții veniți la muncă în România sunt principala cauză a creșterii populației României, atrage atenția Institutul Național de Statistică.

Numărul imigranţilor a fost mai mare decât al românilor care au părăsit țara cu circa 85.000 de persoane.

În cursul anului 2022, bărbaţii sunt majoritari în rândul emigranților (50,2%). Și în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (53,3%).

La 1 ianuarie 2023, populaţia rezidentă a fost de 19,05 milioane, în creștere cu 9.107 persoane față de 1 ianuarie 2022.

Din graficul de mai sus se poate vedea că vârsta la care se emigrează cel mai mult în România (la nivelul anului 2022) este de 30-34 de ani, urmată de grupele 20-24 de ani și 25-29 de ani.

La 1 ianuarie 2023, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de circa 10 milioane, în scădere cu 0,3% față 1 ianuarie 2022. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2023 a fost de 9,8 milioane persoane, în scădere cu 0,01% față de aceeași dată a anului precedent.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2022 remarcându-se creșterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) cu 0,3 puncte procentuale (de la 19,4% în 2022 la 19,7% la 1 ianuarie 2023). Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populație a stagnat la 16,2%. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,0 (la 1 ianuarie 2022) la 122,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2023).

Raportul de dependenţă demografică a crescut de la 55,5 (la 1 ianuarie 2022) la 56,1 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2023).

Pentru Statistică, emigranţii sunt persoanele care emigrează în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

Imigranţii sunt cei care vin în România pentru o perioadă de cel puţin un an. Pe perioada conflictului din Ucraina, având la bază precizările suplimentare elaborate de Eurostat, în măsurarea fenomenului imigrației se ține cont și de cetățenii ucraineni care au obținut o formă de protecție internațională temporară.

Astfel, în numărul imigranților sunt incluşi:

• cetăţenii străini sau fără cetăţenie care au avut reşedinţa obişnuită în altă ţară şi şi-au stabilit reşedinţa obişnuită în România pentru cel puţin 12 luni;
• cetăţenii români care au avut reşedinţa obişnuită în străinătate pentru cel puţin 12 luni şi au revenit în ţară pentru cel puţin 12 luni;
• numărul persoanelor cu cetățenie ucraineană care beneficiază de protecție temporară la 1 ianuarie anul trecut, conform Ghidului publicat de Eurostat.

Citiți și:
Conducerile Statului de după 1989 au întors țara în urmă cu peste o jumătate de secol: Populația României a ajuns la nivelul celei din 1966
Depopularea masivă a ţării şi repopularea ei cu imigranţi – planul globalist care loveşte România

yogaesoteric
2 octombrie 2023