Ponta şi Blair, o prietenie cu o valoare financiară de 400 de milioane de dolari. Bani pierduţi de România

Coincidenţe bizare ce transpar în afacerea datoriilor Rompetrol

O serie de coincidenţe stranii arată că fostul premier britanic Tony Blair ar putea fi implicat în anularea de către Guvernul Victor Ponta a unei datorii de 400 de milioane de dolari pe care compania KazMunayGas o avea faţă de statul român. Blair a avut mai multe întâlniri cu Victor Ponta chiar în preajma adoptării unor decizii esenţiale privind ştergerea datoriilor celor din Kazahstan, în aceeaşi perioadă în care britanicul oferea consultanţă tocmai preşedintelui Kazahstanului.

KazMunayGas este deţinută de statul kazah, care la rândul său este condus autoritar de preşedintele Nursultan Nazarbaev de peste 25 de ani, din 1989. KazMunayGas este atât de importantă pentru Nazarbaev încât, în 2002, l-a impus ca prim-vicepreşedinte al companiei pe ginerele său, Timur Kulibaev, devenit ulterior al treilea cel mai bogat om din ţară.

Potrivit publicaţiei britanice The Guardian, Tony Blair a început să lucreze pentru preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, în octombrie 2011. Cinci luni după aceea, la sfârşitul lui martie 2012, Blair îşi făcea o primă apariţie surpriză la Bucureşti, în cadrul unui eveniment organizat de Universitatea Româno-Americană, unde s-a întreţinut cordial cu liderul PSD, Victor Ponta, aflat atunci în opoziţie.

„Aflat la Bucureşti pentru susţinerea unui discurs în cadrul unui eveniment al societăţii civile, domnul Blair a dorit în mod special să se întâlnească şi cu liderul socialiştilor din Româniaˮ se menţiona pe pagina de Facebook a lui Victor Ponta.

Foarte încântat, Ponta a declarat că „reprezintă o ocazie extraordinară pentru orice lider social-democrat” întâlnirea cu Blair. „Am discutat şi m-a încurajat în ideea de a păstra în acest an, şi după aceea la putere, cu atât mai mult, un discurs pe teme economice extrem de pragmatic şi de serios”, a dezvăluit Ponta mai apoi. După numai o lună, guvernul Ungureanu pică prin moţiune de cenzură iar Victor Ponta ajungea la putere, aşa cum anticipase.

Până în momentul venirii lui Ponta la Palatul Victoria, abordarea oficială a statului român, prin preşedintele Traian Băsescu şi guvernele Boc, a fost că The Rompetrol Grup N.V., deţinută de KazMunayGas, să-şi plătească integral datoriile faţă de România, adică 570,3 de milioane de euro.

Potrivit unui comunicat de presă al Preşedinţiei, la summitul OSCE de la Astana, din 1-2 decembrie 2010, Băsescu i-a solicitat direct lui Nazarbaev „onorarea integrală a creanţei bugetare a Companiei Rompetrol-Rafinare faţă de statul român”. De asemenea, pe rolul instanţelor de judecată se afla un proces prin care ANAF solicita The Rompetrol Goup N.V. achitarea datoriilor.

Primele mişcări ale Guvernului Ponta

După numai o lună de la instalarea lui Victor Ponta la Palatul Victoria încep primele mişcări dintr-o serie de acţiuni ce aveau să se finalizeze cu anularea datoriei kazahilor către statul roman. Pe 12 iunie 2012, Guvernul emite o ordonanţă de urgenţă prin care acţiunile deţinute de stat la SC Rompetrol Rafinare SA treceau din administrarea Ministerului Finanţelor Publice în administrarea Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI).

Mai apoi, pe 1 septembrie 2012, Guvernul emite ordonanţa 45, prin care se modificau atribuţiile OPSPI, astfel încât această instituţie „va putea avansa sumele aferente pregătirii şi derulării procedurii de valorificare a creanţelor”. Pe scurt, procedura prin care statul putea să-şi negocieze recuperarea creanţelor a fost simplificată la maxim, eliminându-se filtrele şi avizele pe care ar fi trebuit să le dea Ministerul Finanţelor, singura instituţie abilitată să reprezinte statul român în toate operaţiunile financiare.

Prin urmare, pasul logic următor a fost ca OPSPI să încheie acel faimos memorandum cu Rompetrol, în 15 februarie 2013, prin care în schimbul a 200 de milioane de dolari, statul român renunţa la restul de 400 de milioane de dolari din datoria pe care KazMunayGas o avea faţă de România. Memorandumul a fost ţinut secret până în luna mai, când guvernul a decis să îl trimită în Parlament spre aprobare. În scurt timp, majoritatea USL se execută şi memorandumul era adoptat cu majoritate de voturi.
Pe 29 mai însă, reprezentanţii PDL, UDMR şi PPDD sesizează Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea acestei legi. În scurt timp, Tony Blair îşi face iar apariţia la Bucureşti.

Ponta se întâlneşte cu Nazarbaev

Pe 9 iunie 2013, exact la o lună de când Guvernul a trimis memorandumul Rompetrol la Parlament, Tony Blair apare la Bucureşti într-o nouă vizită surpriză, calificată de presă ca „neaşteptată”. El a avut o întâlnire „privată” cu Victor Ponta, după care cei doi au luat cina într-un restaurant select. Din nou, premierul a spus că a primit „sfaturi utile”.

După nici două săptămâni, pe 27 iunie, Victor Ponta mergea într-o vizită oficială în Kazahstan, unde s-a întâlnit cu angajatorul lui Blair, preşedintele Nursultan Nazarbaev. Subiectul datoriilor Rompetrol nu a lipsit din discuţii. „Am fost foarte bucuros că am reuşit, prin decizia politică a guvernului pe care îl conduc, să rezolvăm diferendul între guvernul României şi Rompetrol”, a spus Ponta în cadrul întrevederii cu preşedintele Kazahstanului.

Pin-pong cu legea Rompetrol, multiple întâlniri Ponta-Blair

Nici nu se întoarce bine Ponta din Kazahstan şi preşedintele Băsescu anunţa, pe 2 iulie, că a cerut Parlamentului să reexamineze legea Rompetrol. Pe 18 septembrie, deputaţii resping solicitarea preşedinţiei, iar pe 3 octombrie apare iar Blair la Bucureşti. Din nou o întâlnire „discretă”, aşa cum avea să remarce presa. Pe 16 octombrie, senatorii respingeau şi ei cererea de reeexaminare a legii Rompetrol. Tot în octombrie 2013 a expirat şi contractul de doi ani pe care Blair îl avea cu preşedintele Kazahstanului. The Guardian nota, însă, că este posibil ca acesta să fi fost extins.

Pe 21 noiembrie 2013 vine o lovitură puternică pentru Victor Ponta şi KazMunayGas. Curtea Constituţională, la sesizarea lui Traian Băsescu, declară ca neconstituţională legea Rompetrol. După trei săptămâni, pe 14 decembrie, Ponta şi cu Blair se întâlnesc în Africa de Sud, la funeraliile lui Nelson Mandela. Cu gura până la urechi, premierul român face cunoştinţă cu preşedintele american. The Telegraph comenta sarcastic acea celebră imagine, spunând că Tony Blair îi prezintă lui Obama un „potenţial client”.

O lună mai târziu, pe 22 ianuarie 2014, Victor Ponta închide cercul şi adoptă prin hotărâre de guvern memorandumul cu The Rompetrol Group pentru stingerea datoriilor către kazahi. În schimbul a 200 de milioane de dolari şi a unui ipotetic fond de investiţii de un miliard de dolari, România renunţă la 400 de milioane de dolari.

La un an de la acea decizie, fondul de investiţii a rămas tot pe hârtie, iar din cei 200 de milioane de dolari nici măcar un cent nu a ajuns în visteria ţării.

Toată lumea a câştigat din afacerea Rompetrol, mai puţin România

Principalii beneficiari sunt, desigur, kazahii. Au reuşit să scape de o datorie de peste o jumătate de miliard de dolari în schimbul a numai 200 de milioane, asta dacă îi vor plăti şi pe aceştia.

În ce-l priveşte pe Tony Blair, este puţin probabil că atât el cât şi Victor Ponta să confirme că subiectul KazMunayGas s-a regăsit în discuţiile lor private.

KazMunayGas este un subiect foarte familiar pentru Blair. În calitate de „lobbyst al lui Nursultan Nazarbaev”, aşa cum a fost caracterizat de Aliya Turusbekova, soţia liderului Opoziţiei din Kazahstan, aflat la închisoare, Blair l-a sfătuit pe liderul kazah cum să schimbe percepţia publică în urma masacrului din 16 decembrie 2011 de la o filială a KazMunayGas.

Atunci au fost ucişi de poliţie 17 muncitori aflaţi în grevă, iar alţi 800 au fost răniţi. Într-o scrisoare dată publicităţii de The Telegraph, Blair îl învaţa pe Nazarbaev cum să manipuleze presa occidentală: „Deşi aceste evenimente au fost tragice, ele nu trebuie să pună în umbră imensele progrese pe care le-a făcut Kazahstanul. Ăsta este cel mai bun mod pentru presa occidentală de a trata subiectul aşa cum vă sugerez”.

Potrivit presei britanice, pentru activităţile de „consultanţă”, Tony Blair Associates a primit nu mai puţin de 7,6 milioane de lire sterline pe an. În total, peste 15 milioane de lire sterline.

Victor Ponta a declarat aproape după fiecare întâlnire cu Tony Blair că a primit „sfaturi bune”. „Ponta apelează de multe ori la sfaturile lui Blair, ca şi consultant”, au declarat surse oficiale pentru Mediafax, în urma întâlnirii Ponta-Blair care a avut loc pe 25 februarie 2015.

Greu de crezut că Victor Ponta sau PSD sau chiar vreunul dintre afaceriştii/sponsorii partidului îşi permit să achite onorarii de consultanţă de aproape un milion de euro pe lună, cât este tariful fostului premier britanic. Confruntat cu o imagine externă execrabilă după evenimentele din vara lui 2012 şi acuzat în ţară că i-a speriat pe liderii europeni, Victor Ponta avea foarte mult de câştigat de pe urma prezenţei lui Blair la Bucureşti.

Cronologia evenimentelor, pe scurt

Noiembrie 2011: Tony Blair devine consultant al preşedintelui Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev.

27 martie 2012: Prima vizită la Bucureşti a lui Tony Blair. Prima întâlnire cu Victor Ponta.

7 mai 2012: Victor Ponta devine premier.

12 iunie 2012: Ordonanţa de urgenţă a guvernului, acţiunile deţinute de stat la SC Rompetrol Rafinare SA trec din administrarea Ministerului Finanţelor Publice în administrarea Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie.

1 septembrie 2012: Ordonanţa de urgenţă prin care se modifică atribuţiile OPSPI.

15 februarie 2013: Memorandum de înţelegere între OPSPI şi Rompetrol Group N.V. privind anularea datoriei de 400 milioane de dolari.

21-28 mai 2013: Camera Deputaţilor şi Senatul adopta legea privind aprobarea Memorandumului.

9 iunie 2013: Tony Blair în vizită neanunţată la Bucureşti. Întâlnire cu Victor Ponta.

27 iunie 2013: Victor Ponta vizitează Kazahstanul. Întâlnire cu Nursultan Nazarbaev.

3 octombrie 2013: Tony Blair, vizită la Bucureşti. Întâlnire cu Victor Ponta.

16 octombrie 2013: Senatul, camera decizională, respinge cererea de reeexaminare înaintată de preşedinţie privind legea de aprobare a Memorandumului Rompetrol.

21 noiembrie 2013: Legea de aprobare a Memorandumului Rompetrol este declarată neconstituţională.
14 decembrie 2013: Întâlnire Tony Blair – Victor Ponta în Africa de Sud.

22 ianuarie 2014: Memorandumul Rompetrol este adoptat prin hotărâre de guvern.

Indignare în Marea Britanie privind „consultaţiile” acordate de Tony Blair: „Spune-ne cine te plăteşte”

La începutul acestui an, conservatorii din Marea Britanie au adus subiectul contractelor de consultanţă ale lui Blair în Parlament. Ei l-au acuzat că, în calitate de fost prim-ministru, prejudiciază imaginea şi prestigiul Marii Britanii prin relaţiile de afaceri pe care le-a avut sau le are cu guverne totalitare, precum cele din Kazahstan, Azerbaijan şi Arabia Saudită.

„Tony Blair s-a lansat într-o carieră de înavuţire personală, făcând ca linia care departajează interesul public de cel privat să dispară. Niciun alt fost prim-ministru nu a ajuns să lucreze pentru guverne străine”, a acuzat parlamentarul Andrew Bridgen, citat de The Independent.

De când a părăsit biroul de pe Downing Street, Blair ar fi obţinut milioane de lire sterline din contractele de consultanţă. Sunt speculaţii că averea lui a ajuns la 100 de milioane, însă el susţine că nu are mai mult de 20 de milioane de lire sterline. Totuşi, doar avionul personal al lui Blair a fost 30 de milioane de lire, fiecare oră de zbor costând 7.000 de lire.

Citiți și:

Sistemul care controlează România. Adevăraţii păpuşari

România a pierdut deja în anii capitalismului sălbatic mai mult decât în timpul celor două războaie mondiale

Avocatul Ponta, acuzat de DNA inclusiv de fals în acte prin metoda copy-paste

 

yogaesotric
29 septembrie 2016