Practici neloiale în mediul online – viitorul Act legislativ privind Piețele Digitale. Marile companii de tehnologie, ‘gardieni ai internetului’
Companiile de tehnologie cu milioane de utilizatori europeni, sau care îşi desfăşoară activităţile în cel puţin două sectoare, vor fi clasificate ca fiind „gardieni ai internetului” (gatekeepers) şi supuse unor noi reguli stricte ale Uniunii Europene, care au rolul să le reducă puterea.
Criteriile care definesc gardienii internetului, care controlează accesul la persoane, servicii şi informaţii, vor afecta Google, divizie a grupului Alphabet, Facebook, Apple şi Amazon.
Reglementările au fost incluse în Actul legislativ privind Piețele Digitale (DMA), care a fost prezentat de comisarul pentru Concurenţă Margrethe Vestager pe 15 decembrie. DMA își propune să reformeze modul de aplicare a politicii europene de concurență în sectorul digital, prin reglementarea platformelor online sistemice care dețin statut de controlor al fluxului de informație (platforme gatekeeper).
Cele trei obiective urmărite de DMA sunt:
– Stabilirea unor criterii și praguri pentru desemnarea unei platforme ca fiind gatekeeper;
– Introducerea unei liste de obligații și limite pentru aceste platforme, precum și sancțiuni pentru nerespectarea măsurilor
– Introducerea unui mecanism de investigare a piețelor care îi va permite Comisiei Europene să actualizeze criteriile și obligațiile, sau să adopte remedii pentru a adresa încălcările sistematice ale regulilor.
Europeană și să analizeze impactul asupra mediului de afaceri și a consumatorilor.
Regulamentul va fi aplicabil doar serviciilor de bază („core platform services”) furnizate de platformele identificate a fi gatekeeper, desemnate în funcție de următoarele criterii cumulative:
1. Testul mărimii întreprinderii. Întreprinderea are un impact semnificativ asupra pieței interne UE. Acest criteriu se prezumă a fi îndeplinit atunci când:
– Întreprinderea din care serviciul de bază face parte a realizat o cifră de afaceri de peste 6,5 miliarde EUR în Spațiul Economic European în fiecare din ultimii trei ani financiari;
– Capitalizarea medie de piață sau valoarea echitabilă de piață a întreprinderii a fost de cel puțin 65 miliarde EUR în ultimul său exercițiu financiar și oferă, de asemenea, un serviciu de platformă de bază în cel puțin trei state membre ale UE.
2. Testul serviciului de bază a platformei. Întreprinderea are o poziție de intermediere puternică între un număr mare de utilizatori și întreprinderi, atunci când operează un serviciu de bază. Acest criteriu se prezumă a fi îndeplinit atunci când:
– Furnizorul unui serviciu de bază are peste 45 de milioane de utilizatori finali activi lunari stabiliți sau aflați în UE și peste 10.000 de utilizatori activi anuali care sunt întreprinderi utilizatoare de servicii de intermediere online („business users”) stabiliți în UE în ultimul exercițiu financiar al furnizorului.
3. Întreprinderea deține o poziție solidă și durabilă pe piață, sau urmează să o dețină. Acest criteriu se prezumă a fi îndeplinit dacă criteriile din pragul 2 au fost îndeplinite în fiecare din ultimele trei exerciții financiare.
Serviciile de bază ale unei platforme includ: servicii de intermediere online, motoare de căutare, rețele sociale, servicii de partajare video, servicii de comunicații electronice interpersonale, sisteme de operare, servicii de cloud computing, servicii de publicitate, inclusiv orice servicii de intermediere publicitară.
Comisia va avea la îndemână un instrument de investigație a piețelor pentru a desemna platforme gatekeeper adiționale care nu îndeplinesc pragurile de mai sus, pentru a analiza practici anti-concurențiale emergente și impune obligații noi, sau pentru a aplica remedii în cazuri de neconformitate.
Regimul are intenția de a complementa politica europeană de concurență actuală, prin introducerea de măsuri ex-ante de corecție pe lângă cele ex-post, ce vor permite o intervenție mai rapidă. Chiar dacă reglementarea platformelor gatekeeper va fi realizată de Comisia Europeană, statele membre UE vor avea instrumente la dispoziție pentru a reglementa practici anti-concurențiale într-un mod mai general și vor avea o voce în executarea Regulamentului prin reprezentanții care vor fi numiți în cadrul Comitetului Consultativ pentru Piețele Digitale, ce va fi consultat de Comisie înainte de a adopta decizii, inclusiv referitor la conformitate și sancțiuni. Statele membre ar putea solicita, de asemenea, deschiderea unei investigații pentru a stabili dacă o anumită platformă are statut de gatekeeper, în cazul în care trei sau mai multe state membre solicită o investigație.
Platformele din România nu vor intra sub sfera de aplicare a Regulamentului având în vedere că nu îndeplinesc criteriile cumulative, astfel impactul asupra companiilor tehnologice românești nu va fi direct, decât dacă ar ajunge să îndeplinească criteriile în viitorul apropiat sau dacă sunt desemnate de Comisie în cadrul unei investigații de piață. În schimb, un număr de companii internaționale, precum Google sau Facebook, vor fi obligate să își modifice conduita, ceea ce prevede costuri de conformitate semnificative.
Pentru platformele mici acest Regulament reprezintă o oportunitate, pentru că practicile anti-concurențiale ale platformelor gatekeeper ar putea elimina anumite bariere de intrare pe piață (ex: acces la date sau interoperabilitate). Astfel, noile platforme vor putea concura și crește mai ușor pe termen lung. În plus, consumatorii vor avea acces la mai multe servicii online și vor fi mai protejați de practici injuste.
Actul legislativ privind piețele digitale le va oferi întreprinderilor care folosesc platforme acces la anumite date deținute de controlorii fluxului de informație. De asemenea, vor putea să aleagă între diferite platforme unde să își pună la dispoziție serviciile sau produsele și vor avea mai multe posibilități de a trece la altă platformă sau de a le folosi serviciile în funcție de nevoi.
Concluzie
Actul privind piețele digitale, dacă va fi adoptat în forma actuală, ar putea contribui la o piață unică digitală mai justă pentru întreprinderi și consumatori. Această propunere are potențialul de a încuraja inovația, de a sprijini creșterea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și de a oferi acces la mai multe servicii online consumatorilor. Acestea vor fi posibile prin interzicerea unor practici neloiale observate în piețele digitale practicate de platformele care au poziție dominantă.
Proiectul ar putea suferi modificări, având în vedere că discuţiile de la nivelul Comisiei Europene continuă. Legea propusă a suferit multiple modificări în ultimele luni, din cauza îngrijorărilor membrilor Comisiei legate de aspectele legale şi solicitările conflictuale.
Este de aşteptat ca în perioada următoare să se declanşeze un lobby puternic din partea giganţilor tehnologiei, care afirmă că noile reguli ar fi necesar să fie proporţionate, echilibrate şi să nu împiedice inovaţiile pee pieţele digitale. Prevederile legii ar putea fi atenuate în urma negocierilor cu statele UE şi cu Parlamentul European, în următoarele luni, înainte ca proiectul să fie adoptat.
Citiţi şi:
Un grup de 38 de state şi de teritorii din SUA au intentat un al treilea proces antitrust împotriva Google
Procese majore împotriva Facebook în SUA: Compania riscă obligativitatea de a vinde Instagram şi WhatsApp
yogaesoteric
19 ianuarie 2021