Președintele „României educate”, spectator pasiv la etnocidul deznaționalizării românilor din Ucraina

„Românii din Ucraina sunt în pericol. Ni se şterge identitatea, este un etnocid” (Vasile Tărâțeanu)

În cei zece ani ale celor două mandate, Klaus Iohannis nu a vizitat niciodată românii năpăstuiți din teritoriile ilegal ocupate de Ucraina după 1944, supuși unei barbare deznaționalizări.

Iată ce declara Vasile Tărâțeanu, marele patriot român din Bucovina, etichetat de regimul nazist de la Kiev ca „agent rus”: „Pe 17 martie 2015, când Preşedintele României Klaus Iohannis a venit la Kiev şi s-a întâlnit cu conducerea Ucrainei, nu l-a interesat să se întâlnească cu noi şi acesta ar fi fost un semnal politic dat conducerii Ucrainei, că Statul Român, preşedinţia, Guvernul, instituţiile, politicienii sunt interesaţi de situaţia românilor din Ucraina şi pun anumite condiţii în această privinţă”, a spus preşedintele Fundaţiei Culturale Casa Limbii Române din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu.

El a menţionat că sprijinul financiar este important, dar „principalul” este sprijinul politic pe care este necesar să-l acorde statul român comunităţilor româneşti din jurul ţării. „Deznaţionalizarea continuă să aibă loc, încetul cu încetul şi pătrunde şi în bisericile noastre româneşti. În foarte multe biserici sunt preoţi care, motivând că intră în biserici şi ucraineni, spun şi Tatăl Nostru şi Crezul şi cântările liturgice în limba ucraineană şi încetul cu încetul va dispărea limba română din biserici. La fel se petrece şi în şcoli: de la 90 de şcoli, am ajuns la 67 şi procesul continuă. Avem nevoie ca cineva să ne ia apărarea şi, dacă nu avem sprijinul patriei noastre istorice, singuri noi nu vom mai rezista în faţa politicii de deznaţionalizare”, a mai spus Tărâţeanu.

Şi preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a susţinut că, în timpul vizitei la Kiev, preşedintele Klaus Iohannis nu a vorbit cu românii de acolo. „A fost dureros când domnul preşedinte Iohannis a fost la Kiev şi nici nu a vrut măcar să ne salute în limba română, am fost evitaţi, absolut nu s-a dorit să se discute cu noi, de parcă suntem contagioşi într-un fel. Vreau să transmit că noi suntem contagioşi încă de românism, altceva de la noi nu se poate lua, doar ceva benefic, şi de la românii din Herţa şi din Cernăuţi, din Transcarpatia sau din Bugeac”, a spus Anatol Popescu.

În contextul tensionat al presiunilor exercitate de regimul de la Kiev asupra românilor din teritoriile ocupate de Ucraina după 1944: nordul Bucovinei, Ținutul Herța, nord-vestul și sudul Basarabiei, obligați să meargă la un război care nu este al lor, președintele Klaus Iohannis a efectuat pe 17 martie 2015 o vizită în Ucraina. Nu s-a pomenit însă despre situaţia dramatică a românilor din Ucraina. Gazda lui, Poroșenko, miliardarul „rege al ciocolatei” ajuns prezident al Ucrainei, care se va simți încurajat ca peste doi ani, în septembrie 2017, să promulge legea nazistă a educației, nici măcar nu s-a obosit să aducă aminte de cei 500.000 de români din Ucraina supuși deja unui regim barbar de deznaționalizare mai ales după lovitura de stat a Maidanului din februarie 2014, despre închiderea școlilor românești și mobilizarea românilor din teritoriile ocupate, obligați să lupte în războiul Kievului, despre marea prigoană pentru ei pentru a-i împiedica să obțină cetățenia română.

În schimb, Iohannis a declarat: „Am dorit să reafirm susţinerea România pentru suveranitatea, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei……. România își dorește să fie un partener al Ucrainei și să împărtășească experienţa și expertiza acumulată în procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană și la NATO….… Mi-am dorit ca prin prezenţa mea la Kiev să reafirm voința de aprofundare a relaţiilor noastre și sprijinul ferm al României pentru apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană”.

Greu de crezut, dar în aceste condiții România a fost primul stat care a ratificat Acordul de Asociere Ucraina-UE!

Legile antiromânești promulgate de Zelenski și de predecesorul său, Poroșenko și scopul lor veninos de a distruge sufletul românesc! Niciuna nu a fost abrogată de Zelenski.

‒ Pe 25 septembrie 2017, urmărind să consolideze segregarea și nazismul la nivel legislativ, Poroșenko, miliardarul „rege al ciocolatei” ajuns prezident, semnează „Legea educației”, o lovitură dată minorității române și celorlalte minorități (întărită de Zelenski prin „Legea minorităților”, promulgată pe 30 decembrie 2022!). Această lege generalizează învățământul în limba ucraineană în școli, reformă criticată de autoritățile din România, Republica Moldova, Rusia și Ungaria. În anul 2018, Parlamentul de la Kiev a adoptat și o altă controversată lege a educaţiei, care a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform acestei legi, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare. De asemenea, legea presupune ca toate evenimentele culturale să aibă loc în mod obligatoriu în limba de stat, iar spectacolele teatrale în alte limbi să fie însoţite de subtitrări în limba ucraineană. De asemenea, evenimentele publice pot avea loc doar în limba ucraineană sau engleză. Nerespectarea cerinţelor legislaţiei lingvistice se pedepsesc cu amenzi usturătoare. Această lege a fost intens criticată de țări precum Ungaria și Rusia, iar într-o măsură ceva mai mică de Polonia și România.

‒ Pe 28 februarie 2018, sub președinția lui Poroșenko, președintele curții constituționale a Ucrainei, Stanislav Shevchuk, a declarat „Legea privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic” (nr. 5029-VI), care era favorabilă minorităților, nulă și neconformă cu Constituția. Pe 23 februarie 2014, a doua zi după lovitura de stat a Euromaidanului, Rada supremă a Ucrainei abrogase această lege promulgată de președintele Ianukovici pe 8 august 2012.

‒ Pe 15 mai 2019, Poroșenko dă încă o lovitură minorității românești promulgând la final de mandat legea adoptată pe 25 aprilie 2019 de Rada Supremă „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”, care sporeşte obligativitatea folosirii limbii ucrainene, care oferă un statut special limbii ucrainene, în detrimentul limbilor minorităților. Conform Legii privind „utilizarea obligatorie a limbii ucrainene în toate domeniile vieții”, toți cetățenii Ucrainei sunt obligați să cunoască limba ucraineană.

Toți oficialii și șefii instituțiilor de stat, medicii, avocații, directorii de universități, judecătorii, militarii etc. este necesar să vorbească în ucraineană, relatează presa locală. Site-urile și ziarele vor fi obligate să aibă și o versiune în limba ucraineană, sau cel puțin 50% din conținut să fie în limba ucraineană.

Producătorii și distribuitorii de film și TV va fi necesar să se asigure că 90% din conținutul lor video este în limba ucraineană. Și cărțile va fi necesar să aibă cel puțin 50% conținut în limba națională.

Pentru utilizatorii de computere, software-ul este necesar să aibă o interfață în ucraineană, asta deși legea permite folosirea în acest caz a limbii engleze sau a oricăreia dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. Pentru încălcarea legii se introduce pedeapsa administrativă, iar „pentru umilirea publică și nerespectarea limbii de stat”, răspunderea penală. Legea a fost puternic susținută de fostul președinte Petro Poroșenko. Adoptarea ei s-a făcut într-un parlament dominat de susținători ai lui Poroșenko, care au aplaudat zgomotos și au ovaționat adoptarea ei. În tot acest timp, sute de persoane ‒ fluturând steagul național al țării ‒ au manifestat în fața clădirii Radei Supreme, pentru a-și arăta sprijinul față de lege.

‒ Pe 13 martie 2020, Zelenski dă a treia lovitură învățământului în limba română semnând legea nazistă privind învățământul mediu general (Legea Ucrainei nr. 0901 „Cu privire la educația secundară generală”), votată de Rada ucraineană pe 16 ianuarie, încă o lege din așa-numitul „pachet lingvistic” (colecție de legi care consolidează utilizarea limbii ucrainene ca limbă de stat în detrimentul utilizării limbilor minorităților naționale, cu limitări substanțiale ale accesului acestor minorități la limba maternă în sistemul de educație, mass-media, spațiul public etc.)

‒ Pe 21 iulie 2021, Zelenski promulgă legea nazistă a „popoarelor indigene” (nr.1616-IX), după un proiect propus de el însuși, adoptat de Rada Supremă pe 1 iulie. Legea nu clarifică situația minorităților și nu asigură dreptul la educație în limba maternă românilor din Ucraina! Noua lege ia în considerare doar etniile autohtone care nu au corespondent într-un stat național din afara Ucrainei.

‒ Pe 30 decembrie 2022, Zelenski a promulgat Legea „Cu privire la minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina” nr. 2827-IX, adoptată de Rada de la Kiev cu majoritate de voturi pe 13 decembrie, un act de batjocură cinică a legiuitorilor ucraineni asupra drepturilor minorităților naționale, încălcând toate drepturile și obligaţiile existente ale acestei ţări în cadrul organizaţiilor relevante. Exact așa arată segregarea și manifestările evidente ale nazismului, pe care Ucraina urmărește să le consolideze la nivel legislativ. Legea nu numai că întărește restricțiile legale codificate anterior în „Legea Educației și Limbii” promulgată de Poroșenko pe 25 septembrie 2017, dar introduce și altele noi, nu garantează păstrarea zonelor compacte de așezare a naționalității, nici utilizarea simbolurilor naționalității!

„Exercițiul și/sau protecția drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților naționale (comunităților) poate fi limitat/ă în condițiile legii în interesul securității naționale, integrității teritoriale și ordinii publice, pentru prevenirea dezordinii sau a criminalității, pentru sănătatea publică”, se precizează în document.

‒ Pe 21 septembrie 2023, Kievul a aprobat legea „revizuită” a minorităților naționale ce fusese promulgată de Zelenski pe 30 decembrie 2022, cu modificări minore……. Ea face referire la „Legea Educației” din anul 2017 fără să o modifice. Legea „revizuită” a minorităților naționale din Ucraina continuă deznaționalizarea românilor! Potrivit Legii Educației din anul 2017 și „Legii Învățământului Secundar din Ucraina” din ianuarie 2020, numărul de ore predate în limba ucraineană va crește de la un an la altul, ajungând și până la 90-99 la sută în clasele de liceu.

Sunt doar modificări minore care nu rezolvă în special accesul la învățământul în limba română, nu au adus modificările necesare în vederea revenirii la regimul juridic anterior solicitat de comunitatea românească. Legea nazistă a educației promulgată de Poroșenko în septembrie 2017, a cărei implementare a fost amânată pentru anul 2024, prevede acum o scădere treptată, cu fiecare clasă, a numărului de ore predate în limba maternă. Minoritatea română spera ca odată cu revizuirea legii minorităților să se vină și cu amendamente în cea a educației. Românii din teritoriile ilegal ocupate de Ucraina vor ca copiii lor să învețe în limba maternă toate disciplinele, cu excepția limbii ucrainene.

‒ Sub președinția lui Zelenski, la data de 9 februarie 2022, cu 15 zile înainte de începerea războiului, Cabinetul de Miniştri al Ucrainei a emis cu premeditare Rezoluţia nr. 136, prin care stabilea că porţiunea din canalul Chilia, cuprinsă între Ceatal Izmail şi Vâlcov, pe lungime de 95 kilometri, parte a frontierei pe Dunăre impusă României în anul 1940 și după 1944, este „cale navigabilă interioară a Ucrainei”. Ucrainenii consideră că sunt ale lor de drept Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Transcarpatia Maramureșeană, Basarabia de Sud și nord-vest, Insula Șerpilor. Și acum canalul Chilia, botezat „Canalul Dunăre – Marea Neagră”, după ce prin șantaj de a apela la instituții europene au răpit, în iunie 2011, Republicii Moldova, teritoriul de la Palanca din vecinătatea Nistrului prin care aceasta putea prin Liman să-și construiască ieșire la Mare…….

Pe 11 februarie 2010, în Rada ucraineană, Poroșenko numea răpirea de către Ucraina a teritoriului Republicii Moldova de la Palanca „transferul dreptului de proprietate asupra acestui teren”! În calitate de ministru de Externe, el asigura deputații ucraineni că are destule „pârghii” să forțeze Republica Moldova să cedeze Ucrainei teritoriul său de la Palanca cu tot cu șosea, că va anihila comitetul public „Palanca” creat în Republica Moldova, care se opunea cedării! Deputaţii ucraineni i-au cerut ministrului de externe al Ucrainei, Piotr Poroşenko, să aplice măsuri dure împotriva Republicii Moldova, în cazul în care partea moldoveană nu va ceda teritoriul din preajma satului Palanca.

Citiți și:
Istorie și actualitate: Unitatea națională și „sacrificiul istoric” (I)
Divide et impera: până când? ‒ „Limba moldovenească” pe traseul politic Moscova ‒ Kiev ‒ Tiraspol ‒ Odesa (I)

 

yogaesoteric
14 septembrie 2024