Prima sesiune a Consiliului pentru Pace la Davos: Trump promite să facă ceea ce ONU nu a reușit. România ratează o șansă istorică. Viktor Orban, din nou pe scena lumii
Donald Trump a fost în centrul atenției la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a avut loc prima reuniune a „Consiliului pentru Pace” dedicat situației din Gaza.
La această sesiune au participat mai mulți lideri și miniștri de rang înalt; dintre țările vecine României (pentru afoni, Marea Neagră este o graniță naturală), Bulgaria, Ungaria, Turcia și Rusia.
De asemenea, au fost prezenți secretarul de stat american Marco Rubio, ginerele lui Trump, Jared Kushner, și trimisul special al SUA, Steve Witkoff, care imediat după aceea au planificat un zbor la Moscova pentru a șaptea întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin.
O alternativă la ONU
Consiliul, creat inițial pentru a promova un plan de pace în Gaza, a început recent să fie văzut ca o alternativă privată la ONU în gestionarea conflictelor internaționale. Trump a afirmat despre această inițiativă: „Aceștia sunt oameni cu o influență uriașă……. Cred că acest Consiliu pentru Pace va fi cel mai prestigios consiliu de până acum și va realiza multe acțiuni pe care Națiunile Unite ar fi fost necesar să le facă.”
.@POTUS on his Board of Peace: „These are people that have tremendous influence… I think the Board of Peace will be the most prestigious board ever, and it’s going to get a lot of work done that the United Nations should’ve done.” pic.twitter.com/WwtJHFMvkk
— Rapid Response 47 (@RapidResponse47) January 21, 2026
Ce este „Board of Peace”
Președintele american Donald Trump a invitat zeci de lideri mondiali să se alăture inițiativei sale „Board of Peace” („Consiliul pentru Pace”), destinată să rezolve conflictele globale.
Trump a propus pentru prima dată acest consiliu în septembrie anul trecut, atunci când a anunțat planul de a încheia războiul din Gaza. Ulterior, președintele a precizat că mandatul consiliului va fi extins pentru a aborda și alte conflicte la nivel mondial. Conform unui proiect de statut obținut de Reuters, Trump va fi președintele inaugural al consiliului, care va avea misiunea de a promova pacea și de a soluționa conflictele internaționale.
Statele membre ar urma să aibă mandate de trei ani, cu posibilitatea de a obține statut permanent dacă contribuie cu câte 1 miliard de dolari fiecare pentru finanțarea activităților consiliului. Casa Albă a anunțat deja câțiva membri ai Consiliului Executiv fondator: secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și ginerele lui Trump, Jared Kushner.
Cine a acceptat până acum invitația
Un oficial de rang înalt al Casei Albe a declarat că aproximativ 35 de lideri mondiali din circa 50 de invitații au participat la Consiliu. Printre ei se numără aliați din Orientul Mijlociu, precum Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt, membri NATO ca Turcia și Ungaria, dar și Maroc, Pakistan, Indonezia, Kosovo, Uzbekistan, Kazahstan, Paraguay și Vietnam.
Rusia este gata să aloce Consiliului Păcii, inițiat de președintele SUA Donald Trump, un miliard de dolari din activele rusești înghețate de fosta administrație americană, a declarat miercuri, 21 ianuarie 2026, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, citat de presa rusă și turcă. Știrea a fost confirmată de Trump după întâlnirea de la Davos cu șeful NATO, Mark Rutte.
De asemenea, Armenia și Azerbaidjan, care au încheiat anul trecut un acord de pace intermediat de SUA, au acceptat invitația. Președintele Belarusului, Alexander Lukashenko, izolat mult timp de Occident din cauza încălcărilor drepturilor omului și sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina, a confirmat și el participarea.
Cine a refuzat sau ezită
Unele state apropiate SUA, deranjate de abordarea unilateralistă „America First” a lui Trump, au reacționat precaut. Norvegia și Suedia au refuzat invitația, iar Italia și Franța au indicat că aderarea ar fi problematică. Canada a acceptat „în principiu”, dar detaliile urmează să fie clarificate. Mari aliați precum Marea Britanie și Germania au declarat că nu semnează aderarea la prima reuniune a Consiliului. Ucraina analizează invitația, dar președintele Volodimir Zelenski a declarat că îi este greu să se imagineze într-un consiliu împreună cu Rusia. De asemenea, Papa León XIV a fost invitat și analizează propunerea.
România ratează o șansă istorică
România a refuzat invitația de a adera la „Consiliul pentru Pace” inițiat de Donald Trump, invocând lipsa resurselor financiare necesare cotizației de un miliard de dolari.
Cu toate acestea, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că România ar fi necesar să răspundă favorabil invitației președintelui Statelor Unite ale Americii de a face parte din Consiliul pentru Pace pe care acesta îl va conduce, subliniind că fondurile necesare vor fi identificate: „(…….) când principalul furnizor de securitate pentru țara ta, în speță pentru România, îți adresează o invitație să participi la un Consiliu pentru pace, spui «da» fără rezerve și niciodată costurile nu sunt prea mari atâta timp cât vorbim de securitate”, a afirmat liderul PSD.
Puterea și mandatul consiliului
Consiliul pentru Pace a fost autorizat de Consiliul de Securitate ONU în noiembrie 2025, însă inițial doar până în 2027 și exclusiv pentru Gaza. Rezoluția a prevăzut că acest consiliu va coordona redezvoltarea Gaza, inclusiv prin desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare temporare, raportând progresul la fiecare șase luni Consiliului de Securitate.
În afara Gaza, este încă neclar ce autoritate legală va avea consiliul sau cum va colabora cu ONU și alte organizații internaționale. Statutul consiliului îi conferă președintelui Trump puteri executive extinse, inclusiv dreptul de veto și de a elimina membri, dar și responsabilitatea de a desfășura funcții de construire a păcii conform dreptului internațional.
Citiţi şi:
De ce Putin și Trump nu pot fi camarazi
Premierul Canadei, discurs fabulos la Davos: Trezirea omenirii la realitate!
yogaesoteric
28 ianuarie 2026