Procesul lui Gregorian Bivolaru la ÎCCJ, o batjocură şi o caricatură de justiţie (2)

Urmează un nou termen în procesul de la ICCJ. La ce ne putem aştepta?

de Maria Nicola

Citiţi aici prima parte a acestui articol
 

Într-o declaraţie dată postului TV MISA Senzational TV, avocatul Tiberius Bărbăcioru (avocatul lui Gregorian Bivolaru), se exprimă fără echivoc: „Dosarul, în conţinutul său, este extrem de solid în ceea ce priveşte nevinovăţia d-lui Gregorian Bivolaru. O hotărâre de condamnare, din acest punct de vedere este aproape exclusă, dar surprizele pot apărea întotdeauna.” 

Despre ce fel de surprize este vorba? După înfăţişările anterioare, am asistat cu stupoare la un veritabil circ mediatic stârnit de declaraţiile martorilor care au depus mărturie împotriva lui Gregorian Bivolaru. Declaraţiile, fără nicio legătură cu subiectul procesului, au fost publicate de Mediafax şi preluate cu promptitudine de presă, datorită bizareriei lor şi potenţialului de a genera un scandal. Se vorbea, nici mai mult, nici mai puţin, de „sex pe morminte” şi alte grozăvii, pe care presa le-a publicat într-un mod lipsit de discernământ, fără a-şi pune măcar problema că asemenea inepţii ar impune o verificare…

Avocaţii lui Gregorian Bivolaru au solicitat reaudierea acestor martori, pentru a clarifica aberaţiile publicate în presă ca urmare a declaraţiilor lor incriminatoare, chipurile despre Gregorian Bivolaru, care sunt în totalitate nişte scorneli de-a dreptul groteşti sau, mai simplu spus, gogomănii. În ceea ce priveşte aceste „mărturii”, avocatul Tiberius Bărbăcioru a comentat: „Nu s-a modificat absolut nimic în ceea ce ne priveşte, întrucât aceşti martori nu au adus nimic nou. Declaraţiile lor se află sub semnul întrebării, nu s-au putut justifica sursele celor spuse de aceşti martori. Din perspectiva noastră nu este vorba de martori credibili.”

Problemele acestui proces sunt însă legate nu doar de declaraţiile fantasmagorice ale unor martori ai acuzării, care urmăresc să creeze o imagine falsă şi negativă despre Gregorian Bivolaru. Dacă aceşti martori sunt „agreaţi” şi ascultaţi în detaliu de către judecători, în schimb, presupusa victimă a acestui proces, Mădălina Dumitru, a avut parte de un tratament umilitor. Avocata sa, Adina Solomon, a declarat, cu privire la aceasta: „Comportamentul global al magistratului Curţii Supreme, dl. Ionuţ Matei este unul care pune serioase întrebări şi îndoieli cu privire la imparţialitatea dumnealui, aspect esenţial în înfăptuirea în mod echitabil a actului de justiţie. Sunt avocat, membru al Baroului Bucureşti de peste 17 ani, am reprezentat şi asistat clienţi în faţa tuturor instanţelor din România, atât în Bucureşti cât şi în alte instanţe din ţară. Am pledat în faţa a numeroşi domni judecători atât la secţiile civile cât şi penale. Nu am întâlnit însă până în acest moment niciun magistrat precum dl. judecător Ionuţ Matei care să manifeste un comportament atât de contrar deontologiei profesiei de magistrat. Dl. judecător Ionuţ Matei s-a comportat complet injust şi indecent faţă de clienta mea Dumitru Mădălina. A hărţuit-o, a umilit-o, a audiat-o pe un ton foarte răstit şi acuzator, a tratat-o permanent ca şi cum ar fi mai degrabă o inculpată şi nu o parte vătămată. Dl. judecător a părut că pactizează cu comportamentul profund abuziv şi traumatizant al organelor de anchetă din România, procurori şi poliţişti. Practic dl. Ionuţ Matei a creat aparenţa că formează un corp comun cu procurorii, poliţiştii, lucrătorii din serviciile secrete care au târât-o pe domnişoara Dumitru Mădălina în acest proces fără voia ei încă din perioada minoratului, transformând-o contrar realităţii în parte vătămată. Dl. judecător Ionuţ Matei nu s-a comportat niciun moment ca un judecător neutru, decent, moral, imparţial, care urmăreşte să cerceteze cauza şi să desluşească adevărul. Practic, dumnealui continuă activitatea profund ilegală şi abuzivă pe care au început-o anchetatorii români acum opt ani de zile când au constituit acest dosar penal complet nefondat şi întocmit pe fapte şi părţi ireale.”

 „Mădălina Dumitru este o victimă a reprezentanţilor Ministerului Public şi cazul său este deja cunoscut şi monitorizat de mai multe organizaţii naţionale şi internaţionale de apărare ale drepturilor omului,” a spus avocatul Cătălin Georgescu, expert în drepturile omului. Acesta a mai punctat faptul că: „comportamentul unor magistraţi ai Înaltei Curţi care nu doresc să lămurească aceste împrejurări este îngrijorător, fiind în mod evident o dovadă de lipsă de imparţialitate. Magistratul Ionuţ Matei prin comportamentul său în şedinţă publică jigneşte avocaţii.”

Despre ce este vorba? Detalii şi exemple au oferit toţi avocaţii care au luat parte la proces.

Iată ce a relatat avocata Mihaela Mîţu, care îl reprezintă pe Gregorian Bivolaru: „Abuzurile, atitudinile flagrante, răuvoitoare și tendențioase ale completului care judecă acest dosar și în special ale judecătorului Ionuț Matei ne revoltă, atât pe mine cât și pe ceilalți colegi ai mei. În ceea ce mă privește, eu nu m-am mai confruntat până acum cu o asemenea situație. De aceea consider că trebuie să vorbim deschis despre aceste aspecte, pentru că ele sunt inadmisibile și e cazul să se știe despre ele.
Am constatat cu toții că dumnealui aplică insistent avocaților și părților o celebră tactică de manipulare cunoscută sub numele de „tehnica pumnului în gură“, intimidând practic prin întreaga sa atitudine. Se comportă ca un acuzator, nu ca o persoană imparțială, așa cum îi cere funcția. Ședințele de judecată prezidate de judecătorul Ionuț Matei sunt conduse cu o atitudine agresivă, tendențioasă, părtinitoare și chiar răuvoitoare.
Datoria noastră este să ne apărăm clientul și urmărim să facem aceasta cât mai bine. În acest dosar efectiv nu ni se permite acest lucru. Judecătorul Ionuț Matei ia acest caz personal, ca și cum este unul cu totul aparte, ca și cum urmărește ceva, fiind evident părtinitor. Nu am mai întâlnit un asemenea judecător care să se comporte în acest mod. Este cu atât mai grav pentru că este vorba despre un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Sentimentul pe care-l avem în fața comportamentului acestui judecător este unul de neputință din punct de vedere profesional, ca și cum soarta clientului nostru a fost pecetluită încă de la început în sensul unei viitoare condamnări, și ca și cum orice apărări pertinente am face în calitate de avocați, ele sunt inutile și nu vor avea niciun efect, pentru că sunt complet ignorate.”

Avocata Adina Solomon, cea care a semnalat comportamentul abuziv al judecătorului faţă de clienta sa, Mădălina Dumitru, remarcă la rândul ei: „Aceeaşi atitudine ofensatoare şi abuzivă, contrar deontologiei profesionale a fost manifestată de dl. judecător şi faţă de toţi avocaţii participanţi în această cauză. Dl. Ionuţ Matei ne-a tratat fără niciun pic de respect, ne-a ironizat permanent, a ridicat vocea la noi, ne-a umilit, ne-a ameninţat deseori că ne va da afară din sala de judecată, ne-a respins fără nicio explicaţie şi fără nicio motivaţie juridică majoritatea cererilor legale pe care le-am efectuat în apărarea clienţilor noştri.”

Iată şi punctul de vedere ale avocatului Norbert Cozma:
„Maniera în care domnul Ionuţ Matei înţelege să conducă un complet de judecată o consider a fi de o agresivitate, o brutalitate şi o ironie fără precedent, cum nu am mai întâlnit în întreaga mea carieră de avocat, de aproximativ 10 ani. Atitudinea sa are o influenţă negativă cu privire la întregul mers al procesului.
Ironiile domnului preşedinte se adresează mai ales avocaţilor care asigurăm apărarea în această cauză, ironii care se focalizează pe de-o parte asupra pregătirii noastre  profesionale. Domnul preşedinte ne sugerează faptul că este cazul să mai punem mâna să citim, să studiem, să aprofundăm hotărârile Curţii Europene ale drepturilor omului pe care le invocăm în cauză, alocându-şi astfel o superioritate intangibilă a pregătirii profesionale pe care domnia sa ar avea-o. Tot sub aspectul ironiilor faţă de avocaţi, chiar faţă de subsemnatul avocat, domnia sa s-a manifestat în sensul că m-a întrebat dacă nu cumva sunt un avocat deghizat al domnului Gregorian Bivolaru în condiţiile în care, evident, şi eu am dorit să contribui la aflarea adevărului şi i-am adresat întrebări unuia dintre martorii audiaţi la unul dintre termenele de judecată. În condiţiile în care eu sunt apărătorul inculpatei Farcaşi Mirona, domnul preşedinte a înţeles să acţioneze în maniera de a-mi interzice să formulez întrebări faţă de această martoră, punându-mă astfel în imposibilitatea, cel puţin sub acest aspect, de a-mi manifesta şi exercita drepturile de avocat şi de a-mi apăra clienta aşa cum consider că se cuvine şi cum, de altfel, îmi permite legea.
Domnul preşedinte adoptă o atitudine de intimidare a avocaţilor întrucât în momentele sensibile ale audierii martorilor sau în momentele în care trebuie să invocăm excepţii, domnia sa are o atitudine verbală de o profundă agresivitate şi chiar de brutalitate, urmărind să ne timoreze şi să ne pună în vedere că acel complet de judecată nu acceptă asemenea atitudine, deşi atitudinea noastră este absolut normală, respectuoasă şi chiar academică. Însă domnia sa prin această atitudine doreşte să nu ne permită să ne exercităm plenitudinea atribuţiilor profesionale de maniera în care noi considerăm că trebuie să acţionăm, cu conştinciozitate şi stăruinţă, în limitele legale desigur, pentru a apăra clienţii pe care îi reprezentăm în această cauză.
Maniera în care domnul preşedinte interacţionează cu noi, avocaţii care apărăm inculpaţii din prezentul dosar, este după părerea mea de natură să aibă o înrâurire nefastă asupra martorilor care sunt audiaţi în cauză, efectul putând fi ori intimidarea acestor martori care văd că dacă judecătorul se comportă astfel faţă de un avocat sunt efectiv speriaţi de ce ar putea păţi ei dacă nu au o atitudine conformă cu aşteptările instanţei; sau pe de altă parte, văzând că dacă până şi noi, avocaţii suntem trataţi astfel, de către judecător şi de către întregul complet de judecată, atunci unii dintre martori care pot avea un interes în cauză, cum este o martoră a cărei fiică apare ca şi parte civilă în dosarul de la Cluj, atunci repet, asemenea martori care pot fi interesaţi în cauză, să aibă o atitudine de denaturare a adevărului, simţindu-se sprijiniţi şi oarecum protejaţi de către judecător care oarecum îi apără pe ei, ca martori, de noi, avocaţii care dorim să formulăm întrebări şi să elucidăm cauza sub toate aspectele ei.”

Cele mai grave probleme ale procesului sunt totuşi legate de neregularităţile procedurale. Din toate discuţiile cu caracter juridic, dificil de tradus pentru cei care nu cunoaştem termeni de specialitate (o analiză pertinentă a cazului a fost publicată pe site-ul Lumea Justiţiei), înţelegem totuşi că lucrurile nu se desfăşoară cum ar trebui în acest proces.

Avocatul Norbert Cozma, care o reprezintă în acest proces pe Mirona Farcaşi, într-o declaraţie de presă, explică o astfel de neregularitate procedurală: „Problema este că domnul preşedinte [n.n. este vorba de judecătorul Ionuţ Matei] ne-a pus în vedere în momentul în care am urmărit să exercităm diferite drepturi procesuale ce le avem în cauză că aceasta nu este o rejudecare clasică a cauzei, ci o rejudecare care are anumite limite, limite pe care însă domnia sa nu le-a precizat, astfel încât, noi ne exprimăm pe această cale temerea că în momentul în care, aşa cum prevede codul de procedură penală avem dreptul să propunem probe, noi ne temem că aceste probe ale noastre vor fi ori cenzurate, ori chiar respinse în totalitate pe motiv că rejudecarea se desfăşoară doar în anumite limite, pe care repet, noi nu le cunoaştem, nu s-au consemnat şi nu s-au enunţat în niciun act emanând de la completul de judecată.”

Avocatul Mihaela Mîţu ne dă şi un exemplu în cuvinte foarte simple: „Într-una dintre ședințe am formulat o cerere acestui complet prezidat de judecătorul Ionuț Matei și am fost uimită să constat că efectiv dumnealui m-a ignorat, ca și cum nu aș fi existat în sală. Am insistat ca să se consemneze totuși faptul că am formulat respectiva cerere și am solicitat din nou instanței să se pronunțe pe ea. Până la urmă, judecătorul Ionuț Matei mi-a răspuns că tăcerea lui reprezenta de fapt o decizie implicită referitoare la cererea mea. Este uimitor să răspunzi astfel unui avocat, să-i spui că deciziile luate în dosar ar trebui deduse, deoarece sunt implicite, mai ales în cazurile penale unde se decide practic viața unui om.”

„Toate acestea”, concluzionează av. Mihaela Mîţu, „arată foarte clar că Gregorian Bivolaru nu are parte de un proces corect în România, aspect pe care Curtea Supremă din Suedia l-a subliniat încă din 2005, în decizia prin care a respins cererea de extrădare formulată de statul român.”

Vă recomandăm să vizionaţi aceste interviuri, alte declaraţii ale avocaţilor şi ştiri la zi despre procesul lui Gregorian Bivolaru pe site-ul http://misasenzationaltv.ro .

Citiţi şi:

Aforisme despre justiţie şi justiţia la ordin (1)

Justiţia la ordinele acelora care acţionează din umbră şi care comandă cu mult înainte de judecata propriu-zisă sentinţa ce va fi dată


yogaesoteric
22 octombrie 2012