Proiectul lui Emmanuel Macron pentru Uniunea europeană

Emmanuel Macron a susţinut în marele amfiteatru al Universităţii Sorbona un ambiţios discurs despre „refondarea” Europei. În faţa a sute de studenţi francezi şi străini – care au putut să-i pună întrebări – preşedintele Franţei a propus o serie de „proiecte-cheie” la nivel european dar şi o metodă pentru a elabora până în vara ce urmează o „foaie de parcurs” a Uniunii Europene pentru următorul deceniu. Cu ce idei noi a venit liderul de la Paris, cum vede Emmanuel Macron viitorul construcţiei europene?

O oră şi jumătate a durat oda lui Emmanuel Macron în favoarea „refondării” construcţiei europene. A fost al doilea mare discurs pe care preşedintele francez l-a consacrat Europei într-un interval de mai puțin de trei săptămâni. A fost mai întâi cel de la Atena, iar acum a doua secvenţă, la Sorbona. Între cele două, a fost şi o intervenţie remarcată, pe aceeaşi temă, în faţa ambasadorilor francezi.

Liderul de la Paris vrea să relanseze construcţia europeană. Vrea o „Europă suverană, unită şi democratică”. În opinia lui Macron, Uniunea Europeană nu mai are de ani de zile o viziune pe termen lung. În plus, maşinăria bruxelleză este mult prea birocratică, propune prea multe regulamente şi e frânată de obligativitatea de a lua deciziile în unanimitate. „Europa este prea slabă, prea lentă, prea ineficientă” a constatat Emmanuel Macron de la tribuna marelui amfiteatru de la Sorbona.

El propune deci să se avanseze în 5 direcţii principale: clima, securitatea şi apărarea, problemele referitoare la migranţi, cele economico-comerciale şi domeniul digital, pe scurt, noile tehnologii. În toate aceste domenii nu se va căuta nici unanimitatea, nici cel mai mic numitor comun. Fiecare ţară va putea avansa cum doreşte, în ritmul ei, spre mai multă integrare sau nu. Astfel se vor putea depăşi piedicile puse de deciziile luate în unanimitate de cei 27. „Pionierii” vor putea apoi să fie urmaţi de alţii, cum se petrece azi cu acordurile de la Schengen. Iar ţările care nu vor dori să avanseze mai mult, nu le vor putea împiedica pe celelalte să avanseze.

„În materie de Apărare, obiectivul nostru este de a avea o capacitate autonomă în Europa, complementară celei propusă de NATO. Ceea ce lipseşte cel mai mult Europei este Europa Apărării, o cultură strategică, o doctrină şi un buget comun” a început prin a spune Emmanuel Macron referitor la apărare. Pentru a combate mai eficient terorismul, preşedintele francez s-a pronunţat în favoarea creării unei Academii a informaţiilor şi a unui Parchet european de combatere a crimei organizate şi a terorismului. „În faţa internaţionalei terorismului, Europa securităţii trebuie să fie scutul nostru”, a precizat Macron.

Pentru a ameliora reacţiile Europei în faţa crizei migratorii, preşedintele Franţei îşi doreşte crearea unui „Oficiu european al azilului” şi o „Poliţie a frontierelor europene”.

Piaţă şi preţ unic pentru carbon

În domeniul climei, „Europa trebuie să fie în avangarda tranziţiei ecologice, iar pentru asta trebuie creată o taxă pentru carbon la frontierele sale”, spune Emmanuel Macron. În interiorul Europei, „trebuie să instaurăm o piaţă unică cu un preţ unic, just şi semnificativ pentru carbon”. Tot pentru a combate poluarea, Macron visează la „un program european pentru a stimula maşinile curate”.

Pentru sectorul digital, liderul de la Paris estimează că „drepturile de autor trebuie apărate; e nevoie de o plată justă a tuturor formelor de creaţie” – le-a spus Macron tinerilor reuniţi la Sorbona. În direcţia acestora, Macron a mai propus crearea unei Agenţii europene pentru inovaţie, capabilă „să finanţeze în comun domenii de cercetare noi precum inteligenţa artificială”.

Tot la nivel european, Emmanuel Macron vrea să instaureze „o taxă pe tranzacţiile financiare care să fie apoi vărsată în integralitate ţărilor în curs de dezvoltare”.

În privinţa refondării instituţiilor europene, Macron vrea „să reducă numărul de comisari europeni la 15 membri. Franţa este gata să renunţe temporar la reprezentantul ei de la Bruxelles într-un sistem de rotaţie a comisarilor”, a propus liderul francez. „Într-o Uniune Europeană «refondată» şi simplificată, Regatul Unit îşi va putea regăsi locul care este al lui”, a mai spus preşedintele francez. Un lider care estimează că „Uniunea europeană trebuie să se deschidă faţă de statele balcanice dacă acestea respectă criteriile”.

În fine, Politica agricolă comună nu a fost nici ea uitată de Emmanuel Macron. Liderul de la Paris vrea să „deschidă într-o manieră decomplexată şi inedită dezbaterea privind PAC, acest tabu francez, pentru a asigura securitatea alimentară a Europei şi a-i ajuta pe agricultori să dezvolte o agricultură mai responsabilă”.

Nu în ultimul rând, Emmanuel Macron a confirmat că vrea să creeze „un buget pentru zona euro, pilotat de un ministru al Finanţelor şi controlat de un parlament”.

Tuturor statelor care aderă la această viziune, Macron le propune să participe la un grup de refondare a Europei. Grup care va defini până în vara lui 2018, în urma unor convenţii democratice, propunerile care vor concretiza aceste ambiţii. „Sunt gata să schimb tratatele europene”, a conchis Emmanuel Macron.

Planurile lui Emmanuel Macron, contrariate de rezultatul alegerilor germane?

Cert, ambianţa actuală nu mai este cea dinaintea scrutinului german. Partidul conservator CDU al Angelei Merkel nu numai că a înregistrat cel mai prost scor din 1949 încoace, dar lidera de la Berlin s-a trezit în Bundestag şi cu zeci de deputaţi de extremă dreaptă din partidul AfD, o premieră de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Merkel va fi deci nevoită să guverneze probabil cu liberalii din FDP, destul de eurosceptici.

Liderul FDP a avertizat deja că se opune vehement ideii de a instaura un buget al zonei euro. „Nu vrem ca banii germani să ajungă în Franţa pentru cheltuieli publice sau în Italia pentru a repara erorile comise de Silvio Berlusconi”, a spus Christian Lindner. „Ideea mea nu este de a pune în comun datoriile noastre din trecut. Nu vreau să reglăm problemele financiare publice ale unui stat sau altul”, i-a răspuns de la Sorbona Emmanuel Macron.

Planurile pe care miza liderul de la Elysée pentru a relansa Uniunea Europeană par uşor compromise de rezultatul alegerilor germane. Berlinul va fi probabil mai puţin receptiv după semieşecul alegerilor din 24 septembrie. Cu toate acestea, anturajul lui Emmanuel Macron a repetat, cui a vrut să asculte, că „nimic nu a fost modificat în discurs din cauza vreunui eveniment”.

Liderul francez a vrut să aştepte rezultatul alegerilor germane pentru a „deschide o nouă pagină a Uniunii Europene”. În ciuda rezultatului, Parisul nu vrea să-şi modifice propunerile şi speră să obţină în cele din urmă şi sprijinul Germaniei. „Momentul este potrivit. Dacă aşteptăm prea mult, negocierile coaliţiei germane vor avansa şi riscăm să ni se spună că nu am zis de la început ce vrem pentru viitorul Europei”, explică anturajul de la Elysée. Un palat care insistă pe faptul că „Macron şi-a multiplicat contactele cu partenerii europeni în ultimele zile, inclusiv cu cancelara Merkel cu care a vorbit deja de două ori de duminică şi până acum”. Germaniei, Macron i-a propus să semneze un nou tratat bilateral – „de la Elysée” cum se spune – în ianuarie anul viitor. „Un nou parteneriat într-un spirit de pionierat” a insistat liderul francez.

Emmanuel Macron nu vrea să-şi impună ideile, vrea doar să deschidă dezbaterea cu toate aceste propuneri făcute de la tribuna Sorbonei. Rămâne de văzut dacă cel mai pro-european preşedinte pe care l-a avut vreodată Franţa va reuşi să atragă şi să convingă atât partenerii exerni cât şi propria opinie publică.

Citiţi şi:

Realitatea conspirației: Neomarxistul Emmanuel Macron a câștigat alegerile din Franța cu 66,06%. Cei trei de 6 reprezintă oare un mesaj ocult?

Macron, primele mari greșeli
 

yogaesoteric
17 aprilie 2018