Proiectul lui Viktor Orban dă de gândit. Ungaria – în interiorul sau în afara UE?

Până la referendumul care a avut loc pe 23 iunie 2016 pentru viitorul Marii Britanii în UE, Brexit a fost tema principală de discuție a liderilor europeni. Însă nu aceasta este singura amenințare la adresa UE, scrie Foreign Policy – probleme mari se pregătesc și la Budapesta.

După cum se știe, premierul Viktor Orban este un eurosceptic declarat. De la preluarea mandatului, în 2010, a fost limpede că va fi o ruptură între Ungaria și Bruxelles. Orban profită de orice ocazie pentru a se certa cu liderii UE, iar aceștia din urmă par la fel de dispuși să riposteze. Însă în ultima vreme Orban pare să ducă totul la un alt nivel, opoziția din Ungaria afirmând că premierul dorește să scoată țara din UE.

Deși o asemenea perspectivă este încă neclară, apar semne care arată că Viktor Orban își dorește un alt statut pentru țara sa în interiorul UE.

Dar nu este singura față a lui Viktor Orban. La un moment dat a fost un pro-european fervent. El este cel care a condus negocierile de aderare în primul său mandat (1998-2002). Însă odată intrat în opoziție, atitudinea lui s-a schimbat. A găsit ocazia să reacționeze la globalizare și la sentimentele anti-UE ale ungurilor de rând, mulți dintre ei nesimțind vreunul dintre multele efecte pozitive al aderării ce au fost promise.

Revenirea la putere din 2010 a fost reușită pe o platformă anti-globalizare și anti-Bruxelles. De atunci, Orban și-a etalat disprețul față de valorile europene. A adoptat legi împotriva libertății presei, a permis suprataxarea companiilor din UE care operau în Ungaria. A declarat sus și tare care dorește să transforme Ungaria într-o „democrație iliberală”, dând exemplele pozitive în viziunea lui ale Rusiei, Turciei și Chinei. S-a folosit de criza imigranților pentru a căpăta importanță la nivel european, ca lider al celor care vor să construiască garduri cu care să apare „fortăreața Europa”. Consecința a fost apariția unui fenomen pe care Bruxelles-ul pare să nu-l poată gestiona. Desi Fidesz este încă membră a Partidului Popular European, este limpede că devine o povară până și pentru aliații tradiționali din Uniunea Creștin Democrată a Angelei Merkel.

Unele comentarii recente ale lui Orban au sporit teama legată de intențiile sale. El și liderii Fidesz au început să descrie apartenența Ungariei la UE ca pe o „chestiune de afaceri” – un fel de avertisment pentru acei lideri care investesc UE cu statutul unui proiect politic vital. Janos Lazar, ministrul care este văzut ca potențialul succesor al lui Orban, a arătat și el că apartenența Ungariei la UE este judecată doar în termeni economici. Este o provocare calculată, scrie Foreign Policy. Dacă UE nu e decât o afacere, atunci nu prea sunt motive pentru a accepta politica UE în domeniul imigrației și nici cota de imigranți impusă astfel.

Această criză i-a oferit lui Orban ocazia să aducă cele mai puternice critici la adresa UE. Într-un interviu la radio el a spus că Europa nu mai este o zonă sigură pentru unguri, susținând că politica UE pentru imigranți a dus la „revolte ale imigranților”, la „tabere de refugiați incendiate”, la „bande care atacă femeile din Ungaria, soțiile noastre, fiicele noastre”.

Aceste comentarii au fost făcute la scurt timp după discursul despre starea națiunii de pe 1 martie, în care premierul a descris dezbaterea despre politica imigrației în UE ca o luptă între „Europa națiunilor libere” și federaliștii de la Berlin, Paris și Bruxelles. Aceștia, spunea Orban, cred în cotele de imigranți, care însă vor transforma Europa într-un soi de califat, un atac la adresa valorilor creștine. Un partid de opoziție de stânga l-a acuzat imediat pe Orban că pregătește ieșirea Ungariei din UE, având în vedere și planul lui Orban de a organiza un referendum pentru respingerea cotelor de imigranți.

Un asemenea referendum încalcă în mod flagrant legile UE, susține Foreign Policy. Însă este o modalitate bună pentru Orban de a închide gura principalului rival politic – partidul extremist Jobbik. Este prin urmare de înțeles de ce Orban acceptă populismul anti-UE.

Dar critica la adresa Bruxelles-ului nu este doar oportunistă, ea are și un substrat ideologic solid. Apropierea de Moscova a devenit un obiectiv al lui Viktor Orban. În 2015, Moscova a acordat Budapestei un împrumut de 10 miliarde de euro pentru extinderea capacității singurei centrale nucleare din Ungaria, dar unii analiști consideră că este vorba în primul rând de influența Rusiei asupra ungurilor.

În paralel, discuțiile despre „democrația iliberală” sunt mult mai bine primite la Moscova decât la Bruxelles. Când vine vorba de valori, Orban pare să se simtă mai bine cu Putin decât cu oricare lider european de la Bruxelles. În timpul ultimei vizite la Moscova, presa rusă l-a lăudat pentru atitudinea critică la adresa UE, iar Putin a declarat că este la fel de preocupat de „apărarea identității europene” ca si Orban.

Abordarea lui Orban, scrie Foreign Policy, ar putea fi numită „europutinism” – nepotism și venalitate la nivel economic și semi-autoritarism la nivel politic. Cândva cel mai liberal membru al blocului sovietic, Ungaria a ajuns acum un outsider, dar de data aceasta în UE.

Înseamnă însă toate acestea că Orban dorește să părăsească UE? Probabil că nu. A scoate Ungaria din UE ar fi un lucru foarte nepopular pentru alegători. Ce pare să dorească Orban este mai multă distanță între Budapesta și Bruxelles. Este limpede că nu vrea mai multă integrare politică și economică între membrii UE. Judecând după acțiunile sale de până acum, Orban pare să vadă Ungaria undeva la marginea UE, un fel de punte între Est și Vest, bucurându-se de unele beneficii ale apartenenței la UE, dar și de apropierea de Rusia. Desigur, rămâne de văzut dacă Orban va reuși să pună în aplicare o asemenea strategie.

Citiţi şi:

Viktor Orban: «Imigrația necontrolată nu ține deloc de drepturile omului, ci e o chestiune de securitate»

Un atac plin de curaj: Viktor Orban dă semnalul de război al Ungariei pentru eliberarea de sub tutela Uniunii Europene!

yogaesoteric
1 iulie 2016