Puterea celui mai mare club ocult de lobby din Europa asupra premierului Orban şi a preşedintelui Iohannis (II)

Citiţi prima parte a articolului

Numele Amisa este de origine evreiască (fiind cunoscut şi ca Amiza[9]), însemnând „companion, prieten“, deşi cei doi israelieni, atunci când au fondat grupul Amisa paralel cu clubul de lobby Amisa, au pretins a fi creat numele dintr-un acronim derivat din sofisticatul şi neclarul „Architecting Manufacturing Industries and Systems for Adaptability“, ce trecea drept „un proiect finanţat de Comisia Europeană“ în cadrul programului 7th Framework, „Construirea Europei Cunoaşterii“ (2007-2013), o şmecherie birocratică prin care Europa plătea reunirea într-un scop obscur a unor firme din Israel (precum IAI) cu unele din Germania, Elveţia, Italia, Spania şi… România (din România, IAI şi Tel Aviv University au atras firma Optoelectronica de pe Platforma de Fizică Atomică Măgurele de lângă Bucureşti, unde – cu fonduri europene – se realizează şi cel mai mare laser din lume, la care israelienii au cerut acces la toţi înalţii oficiali români, inclusiv lui Klaus Iohannis, la vizita prezidenţială a acestuia de 7 zile în Israel, în martie 2016).

„Semnificaţia numelui Amisa2 rămâne un mister, oricum“, mai arătau cei de la DeSmogUK în amplul lor studiu (op.citat).

*
Când clubul de lobby Amisa s-a reorganizat în 2010, ca un club al marelui capital global asupra Uniunii Europene, devenind cunoscut ca „Amisa2“ sau „Amisa II“, doar firme europene şi giganţi americani au devenit membri ai acestuia. Au fost 17 trusturi transfrontaliere mai întâi, apoi 18. Reprezentanţii „Big Oil“ (cele 6 cele mai mari companii petroliere şi de gaze din lume) în Amisa2 sunt ExxonMobile, British Petroleum (BP) şi producătorul francez petrolier şi de gaze naturale Total (furnizor de produse chimice al producătorilor auto Nissan, Renault, Dacia, Kia Motors, Citröen, Peugeot, Honda, Aston Martin, DS, Mazda, Kawasaki ş.a.), care are mai multe sucursale sub alte branduri şi în Statele Unite.

În afară de americanii de la Oracle (ai căror parteneri strategici globali de la Dell fac plăţi în România către firma de avocatură ce are în solda ei politicieni precum Ludovic Orban şi eminenţe cenuşii care provin din Serviciul Român de Informaţii, precum generalul r. D-tru Dumbravă, care a transformat Justiţia din România într-un „câmp tactic“ pentru SRI), şi de marii producători petrolieri precum Exxon, din grupul Amisa2, al lobby-ului marelui capital asupra Europei, mai fac parte şi giganţi militaro-civili precum franco-germano-britanico-olandeza Airbus, care s-a aflat în spatele afacerii murdare EADS de securizare a frontierelor României contra unor sume exorbitante şi nejustificate. Este aceeaşi Airbus care a vândut cu mult timp în urmă, în 1991, două aeronave României condusă de guvernul Petre Roman, avioane pentru care s-a plătit o şpagă / comision de 1,3 milioane de dolari, avioanele fiind plătite cu un plus de 40 de milioane de dolari peste ce negociase în 1989 regimul comunist, iar din 2018, după acordul din august 2017 dintre Iohannis şi Macron (ca preşedinţi ai României şi ai Franţei), Airbus a preluat practic pentru minim 15 ani, prin firma „căpuşă“ Airbus Helicopters Industries (înfiinţată la Braşov din 2016), fără a o cumpăra, celebra fabrică românească de aviaţie militară IAR Ghimbav, unde produce elicopterul militar H215M, care este cumpărat de armata română[10]. (Şi în acest caz, al elicopterelor fabricate de Airbus la Ghimbav-Braşov, apare ca un potenţial beneficiar şi Israelul, căci Airbus îşi comandă o serie de subansamble de la companii israeliene, având afaceri inclusiv cu IAI[11], iar Elbit Systems contractează curent elicoptere Airbus pentru Israel Police şi participă la întreţinerea avioanelor Airbus ale liniilor aeriene israeliene, pe care le echipează cu propria tehnologie.)

*
Din Amisa2 mai fac parte şi Google (marele motor de căutare pe Internet); Hoffmann-La Roche, (marea firmă farmaceutică elveţiană care controlează şi firme americane sau japoneze în domeniu şi care conspiră pentru a menţine un preţ ridicat al medicamentelor în întreaga lume); Allianz (cel mai mare asigurator financiar din lume, a cărui activitate transfrontalieră ajunge, plecând din Germania, şi în România, unde ocupă primul loc pe piaţă); AMGen (gigantul american de produse biofarmaceutice care a intrat pe piaţa românească cu medicamente scumpe pentru cancer şi alte boli grave); BASF (gigantul german transfrontalier, situat pe primul loc în lume în producţia de chimicale, intrat în România din anii ’60, având o fabrică de vopsele la Mioveni şi alta de aditivi lângă Ploieşti, BASF fiind furnizor de produse pentru toate ramurile economiei româneşti); germanii de la Bayer (unul dintre cei mai mari producători şi vânzători de medicamente din lume); filiala europeană a altui gigant chimical al lumii, trustul american Dow Chemical (prezent în România ca furnizor din 1990, în întreaga economie, ca şi BASF); Norsk Hydro (unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din lume, cu baza în Norvegia, axaţi şi pe hidrocentrale); transfrontaliera franceză Michelin, al doilea producător mondial de anvelope; ABB (cunoscut şi ca ASEA Brown Boveri, gigantul elveţiano-suedez producător de roboţi industriali şi medicali, de sisteme automatice şi de echipamente electrotehnice industriale de putere, cu baza în Zurich).

Deosebit de importantă este prezenţa în Amisa2 a trustului Solvay (un mare producător de chimicale şi plastice), căci bogata familie Solvay (care deţine patentul unei metode eficiente de fabricare a sodei de rufe, carbonatul de sodiu) face parte din restrânsul grup de belgieni bogaţi care, împreună cu alţi vest-europeni, au pus bazele unor cluburi semi-secrete, asemănătoare unei reţele subterane de tip masonic, conectată la Grupul Bilderberg, care să ţină în mâinile ei politica europeană, a structurilor Uniunii Europene, mai ales.

Astfel a apărut în 1999 şi clubul în care a fost racolat şi Dacian Cioloş, ex birocratul român de Bruxelles şi ex premier al lui Iohannis, clubul Friends of Europe, cu sediu la Bruxelles, lângă clădirea Fundaţiei Soros, condus de vicontele Davignon, fost şef al Bilderberg Group[12].

Dar principalul şi primul club al reţelei este European Round Table, apărut în anii ’80, în timp ce mama cluburilor secrete globaliste din Occident, de la finele secolului al XIX-lea, se chema Round Table (Masa Rotundă) din Anglia (cea desprinsă din Societatea Fabiană), cunoscută şi ca „Society of the Elect“ (Societatea Aleşilor) şi descrisă de profesorul Carroll Quigley (şi care să nu se confunde cu acele Round Table publice, despre care aflăm în enciclopediile de pe Internet).

O descriere a acestor cluburi „din umbră“ îi aparţine cercetătorului olandez Joël van der Reijden, de la „Institute for the Study of Globalization and Covert Politics“:
„Viteza de creştere a globalizării s-a mărit în anii ’80 şi ’90. Principala ţintă a mişcării globaliste a devenit atunci Uniunea Europeană, unde au fost stabilite multe dintre ultimele instituţii cheie din umbră, organizaţii ca European Round Table (Masa Rotundă Europeană) apărută în 1983… Multe dintre instituţiile private europene, inclusiv Royal Institute for International Relations [UK] şi Friends of Europe [UE], sunt fondate şi conduse de Étienne Davignon şi prietenii săi belgieni din familiile Lippens [ce deţine banca BNP Paribas Fortis, serviciile financiare Groupe Bruxelles Lambert, cu familia Lambert, sau trustul de gaze GDF Suez], Solvay [cei mai bogaţi industriaşi belgieni], Boël [mari deţinători în industria chimică şi de medicamente belgiene, ca şi Solvay, toţi buni prieteni cu răposatul Jean Monnet, «părintele Uniunii Europene»] şi Janssen [rude nobiliare cu Davignon şi mari producători de medicamente prin Janssen Pharmaceutica şi Johnson & Johnson].

Trei generaţii de Lambert au fost agenţi Rothschild în Belgia, care deţineau Groupe Bruxelles Lamber, iar baronul Philippe Lambert s-a regăsit din 1988 ca membru al consiliului RIT Capital Partners (RIT fiind acronimul lui Rothschild Investment Trust). Toţi aceşti oameni [Philippe Lambert era strănepotul celebrului James Mayer de Rothschild] au vizat o combinare a Council on Foreign Relations (CFR), European Round Table (ERT), Bilderberg, Comisia Trilaterală şi majoritatea celorlalte «instituţii europene» [cluburi private precum Friends of Europe].“[13]

*
Grupul Solvay – cheia evidenţei legăturii dintre lobby-ul corporatist cu grupurile oculte de influenţă politică ale UE – este prezent în România de peste 120 ani, unde a vândut produse chimice şi mase plastice. În prezent nu are vânzări anuale mai mari de 30 de milioane de euro în România, dar îşi doreşte o puternică extindere zonală (instalând o fabrică în Bulgaria şi având şi România ca ţintă de piaţă: în agricultură şi alimentaţie, industria auto şi electrotehnică, construcţii, bunuri de consum şi alimentaţie). Iar, cum am văzut, Solvay face parte şi din grupul de lobby al celor mai puternice trusturi, exercitat asupra Europei, adică din Amisa2, cât şi, ca fondatori, din reţeaua de cluburi private care controlează din umbră politica oficialilor de la Bruxelles.

Nici familia magnaţilor Soros, marea manipulatoare a maselor cu creierele spălate din întreaga lume, nu este absentă, apărând indirect în Amisa2. Astfel, cum am văzut, şi gigantul german BASF, ca şi gigantul petrolier american ExxonMobile, fac parte din acest grup ocult. Dar BASF are acţiuni în fondul de investiţii BlackRock (unde unul dintre cei mai mari acţionari este trustul Soros), iar, la rândul lui, BlackRock este unul dintre cei mai importanţi acţionari în ExxonMobile (după cum anunţa agenţia internaţională Reuters în 15 august 2018 în ştirea „Soros Fund Management adds popular tech names, BlackRock in second quarter“: „Soros Fund Management şi-a sporit în mod dramatic acţiunile sale în BlackRock Inc – cea mai mare firmă de administrare a activelor din lume, care supraveghează 6 trilioane de dolari – cu aproape 60%, ajungând la 12.983 de acţiuni“).

Iar familia Soros, magnaţii din spatele revoluţiilor colorate din întreaga lume, ca şi, parţial, din spatele mişcărilor stradale tip Resistance (#rezist), este un important acţionar şi în Google, trust care şi el face parte din clubul Amisa2.

Secretivitatea ca regulă a clubului şi a birocraţilor UE

2016 a fost anul când a fost practic „deconspirată“ activitatea Amisa2, deşi această „dezvăluire“ poate să fi fost făcută din calcul, pornind chiar de la cinci dintre marile trusturi componente.

Astfel, în articolul „Lobbying over croissants and coffee”, publicat în 25 mai 2016 de către Corporate Europe Observatory (un grup de orientare progresistă şi cercetare asupra activităţilor de lobby şi financiare a corporaţiilor în Uniunea Europeană), se arăta (în premieră):
„Probabil că nu aţi auzit niciodată de Amisa2. Dar se dovedeşte că Amisa2 şi predecesorul său, Amisa, au avut de zeci de ani un uimitor acces regulat la nivelul înalt al factorilor de decizie superiori ai UE. Este o prezenţă tăcută, dar persistentă, ce operează în umbrele bulei de la Bruxelles.
Ce înseamnă Amisa? Nu ştim!
Ce spune site-ul organizaţie? Nimic, căci nu există unul.
Cine sunt membrii? Ei bine, aceste companii nu sunt înscrise în datele Amisa2 din Registrul de lobby al UE (https://ec.europa.eu/transparencyregister/public/), dar, conform declaraţiei preşedintelui Amisa2, sunt incluse trusturi precum ExxonMobil, Total, Dow şi Google.

De câte ori s-a întâlnit Amisa cu înalţi oficiali ai Comisiei? De cel puţin 180 de ori din anii ’90! Dar şocant, niciuna dintre cele cinci întâlniri organizate cu Amisa 2 între decembrie 2014 şi ianuarie 2016, şi cu înalţi oficiali ai Comisiei Europene, nu a fost publicată în conformitate cu normele comunitare.”

Citiţi a treia parte a articolului

Autor: Cornel-Dan Niculae

Note:
[9] Conform rabinului Benjamin Blech, în lucrarea sa Your Name Is Your Blessing: Hebrew Names and Their Mystical Meanings, 1999, 2004.
[10] Airbus a semnat cu IAR Ghimbav contractul definitiv de colaborare pe 15 ani pentru elicopterul H215M, în HotNews.ro din 7 noiembrie 2018.
[11] „Israel Aerospace Israel signs $600 million drone deal with Airbus for Germany“, ştire Reuters din 14 iunie 2018.
[12] Pe larg în capitolul Dacian Cioloş în think-tank-ul bilderberghian „Friends of Europe“, finanţat de Soros, din lucrarea „Societatea Civilă“ de sub Ong-urile internaţionale – organizaţii şi servicii secrete din umbră (ed. Carpathia Rex, 2019).
[13] Joël van der Reijden, The people with the endless bios. An introduction to the world we live, ISGP 2006.

Citiţi şi:
Clubul Bohemian: secta globală (I)
Cercul închis Rotary, societate cupolă a francmasoneriei

yogaesoteric
10 octombrie 2020