Răsturnare de situaţie. Proiectul Legii graţierii a fost trimis la comisie, pentru a fi adoptat în forma trimisă de Guvern

Controversata lege a graţierii face cale-ntoarsă la Comisia Juridică din Senat, în urma ordinului lui Liviu Dragnea!

Liderul social-democrat vrea ca senatorii puterii să voteze proiectul în forma Guvernului, nu în cea a colegului său de partid, Şerban Nicolae.

„Dacă nu mai am autoritate în partid, mă apuc de pescuit profesionist”, a declarat Dragnea. Opoziţia suspectează, totuşi, o înţelegere între cei doi.

Nici în forma Guvernului, nici în cea rezultată de la Comisia Juridică, pedepsele pentru faptele de corupţie nu vor fi graţiate.

În plus, acelaşi Dragnea a susţinut că va propune sancţionarea lui Nicolae pentru că ar fi modificat legea de capul lui.

În forma Guvernului, proiectul prevede graţierea pedepselor de până la cinci ani. Senatorii au scăzut acest plafon la trei ani, la propunerea lui Şerban Nicolae. De asemenea, aleşii au amendat textul iniţial şi au prevăzut că se graţiază în întregime pedepsele celor de peste 70 de ani şi la jumătate pentru cei de peste 60 de ani. Sunt exceptate de la graţiere pedepsele pentru fapte de corupţie şi cele săvârşite cu violenţă.

Încercarea de-o noapte a senatorilor de a graţia şi corupţii a atras atenţia presei internaţionale. La o televiziune americană s-a discutat intens despre Ordonanţa 13, dar şi despre încercarea de graţiere a celor care au luat mită sau au făcut trafic de influenţă. Liviu Dragnea a fost principalul personaj politic ironizat, iar protestatarii au fost daţi drept exemplu pentru spiritul lor civic.

Cronologia evenimentelor

Pe 8 mai 2017, legea graţierii a fost retrimisă de plenul Senatului la Comisia juridică pentru a fi adoptată în formă trimisă de Guvern. În favoarea retrimiterii legii la comisie au votat senatorii PSD şi ALDE (61 de voturi), iar împotrivă cei de la PNL şi USR (41 de voturi), aceştia din urmă cerând dezbaterea şi respingerea legii graţierii.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, anunţase la finalul şedinţei Biroului Permanent că va solicita plenului retrimiterea la comisie a proiectului legii graţierii pentru a fi adoptat în forma propusă de Guvern, menţionând că acesta este punctul de vedere al coaliţiei de guvernare.
„Punctul de vedere pe care l-am exprimat, al coaliţiei PSD-ALDE, este că vom cere în plen retrimiterea proiectului la comisie, pentru ca proiectul să fie adoptat în forma avansată de Guvern. E forma pe care o susţinem şi dorim ca, din această perspectivă, lucrurile să fie extrem de clare, mai ales după turbulenţele care au avut loc”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

Întrebat de ce doreşte coaliţia adoptarea legii în forma trimisă de Guvern, din moment ce actul normativ a fost modificat în Comisia juridică inclusiv cu voturile PSD şi ALDE, Tăriceanu s-a mărginit să spună doar că nu susţine punctul de vedere al comisiei.

„Pentru că nu susţinem acele formule care au fost la un moment dat aprobate, e adevărat, după aceea s-a revenit la nivelul comisiei, de graţiere extinsă pentru faptele de corupţie. Vreau să spun foarte clar, fără niciun fel de echivoc, nu susţinem acest punct de vedere. S-au făcut şi alte modificări pe care nu le considerăm a fi oportune”, a mai spus Tăriceanu, refuzând să răspundă la întrebările jurnaliştilor despre modificările pe care le consideră inoportune.

Chestionat în continuare de ce nu adoptă pur şi simplu legea în forma trimisă de Guvern, fără a o mai retrimite la comisie, Tăriceanu a susţinut că trebuie analizate punctele de vedere exprimate de CSM.
„Există puncte de vedere exprimate şi de CSM, care trebuie analizate. Din punctul lor de vedere, sunt anumite prevederi care fac legea să fie inaplicabilă şi vrem să facem o discuţie la care să invităm şi CSM şi Ministerul Justiţiei, pentru a pune aceste lucruri în acord”, a explicat preşedintele Senatului.

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul Şerban Nicolae, consideră că legea graţierii, aşa cum a fost adoptată de comisia pe care o conduce, este „absolut ineficientă” pentru că „nu rezolvă absolut nimic” din moment ce doar aproximativ 450 de persoane ar urma să iasă din închisoare şi alte aproximativ 600 ar urma să beneficieze de reducerea pedepsei.

„Din punctul meu de vedere, în forma actuală este absolut ineficient. El nu rezolvă absolut nimic, nu răspunde niciunei nevoi a societăţii, nici în ceea ce priveşte obligaţiile României faţă de CEDO, dar, repet, la final e o decizie politică (…) Din punctul meu de vedere, nu rezolvă problema supraaglomerării”, a declarat Şerban Nicolae, potrivit News.ro.

Senatorul PSD a adăugat că graţierea unor condamnaţi ar aduce mai mulţi bani la buget, care ar putea fi investiţi în şcoli şi spitale.
„Graţierea nu costă. Graţierea este o măsură de politică penală fără costuri bugetare. Construcţia de spitale sau de construcţii de învăţământ este o chestiune care ţine de investiţii bugetare semnificative. (…) Dacă vom continua să plătim zeci de milioane de euro amendă la CEDO despăgubiri pentru persoane care stau în penitenciare în condiţii improprii, probabil că vor rămâne mai puţini bani şi pentru spitale, şi pentru instituţii şcolare, şi pentru alte investiţii de interes social. Dar probabil că la nivelul Guvernului s-au găsit resursele necesare astfel încât în loc să graţiem, mai bine plătim ceea ce e de plătit”, a mai susţinut Şerban Nicolae.

589 de condamnaţi vor beneficia de o reducere cu trei ani a pedepsei. Persoanele condamnate pentru fapte de corupţie, abuz în serviciu sau conflict de interese sunt exceptate de la a fi graţiate.

Potrivit unei simulări făcute de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) şi transmisă Comisiei juridice a Senatului, de legea graţierii adoptată în forma votată pe 8 mai urmează să beneficieze 1.032 persoane condamnate la închisoare cu executare. Dintre acestea, 433 ar urma să beneficieze de articolul 1, alineatul 1 al legii, care prevede că „pedepsele cu închisoarea, stabilite prin hotărâri definitive, se graţiază (…) în întregime, pedepsele de până la 3 ani, inclusiv”. Alte 10 persoane care ar urma să beneficieze de graţiere sunt 9 minori şi un condamnat care a împlinit 70 de ani.

În ceea ce priveşte condamnaţii care urmează să beneficieze de o reducere cu 3 ani a pedepselor, numărul acestora este de 589, potrivit simulării transmise de ANP.
„Sunt convins că depopularea închisorilor va fi considerată de către CEDO suficientă. Femei însărcinate – nu au fost identificate persoane care să se încadreze în toate aceste condiţii, să fie femei însărcinate care să nu fie condamnate pentru infracţiuni exceptate. Deci, cu alte cuvinte, nicio femeie însărcinată nu ar urma să beneficieze de graţiere, dintre cele care se află astăzi în penitenciar. Persoane cu vârsta de peste 60 de ani, niciuna”, a declarat preşedintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul Şerban Nicolae.

Comisia a finalizat dezbaterile pe proiectul de lege a graţierii, după trei şedinţe în care au adus o serie de modificări actului normativ transmis pe 31 ianuarie de Guvern. Printre acestea se număra graţierea pedepselor de până în trei ani, scăderea a trei ani din pedeapsa de până în zece ani, înjumătăţirea pedepselor femeilor însărcinate şi graţierea integrală a pedepselor persoanelor care au împlinit 70 de ani.

În prima şedinţă dedicată dezbaterii pe fond a proiectului legii graţierii, Comisia juridică a Senatului a adoptat amendamentul propus de Parchetul General, Asociaţia Magistraţilor şi de Şerban Nicolae conform căruia vor urma să fie graţiate pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani inclusiv, modificând astfel propunerea Guvernului de a graţia pedepsele de până în 5 ani.
De asemenea, senatorii jurişti au adoptat şi un amendament propus de social-democratul Şerban Nicolae potrivit căruia se scad trei ani din orice pedeapsă cu închisoarea de până în zece ani. „Se graţiază… în parte, cu trei ani, pedepsele cu închisoarea aplicate de instanţele de judecată mai mari de trei ani, dar care nu depăşesc zece ani”, prevedea amendamentul propus de Nicolae. Potrivit senatorului PSD, de această prevedere ar urma să beneficieze aproximativ 800 de deţinuţi.

Un alt amendament adoptat la proiectul de lege al graţierii a fost cel potrivit căruia femeilor însărcinate şi întreţinătorilor de copii de până în 14 ani li se înjumătăţeşte pedeapsa cu închisoarea, senatorii jurişti respingând amendamentul lui Traian Băsescu de graţiere şi a femeilor condamnate pentru corupţie. Potrivit amendamentului, „se graţiază în parte, cu 1/2, pedepsele cu închisoare de la 6 la 10 ani, aplicate femeilor însărcinate şi persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, precum şi copii încadraţi în grad de handicap accentuat sau grav, potrivit legii”. Propunerea a fost făcută de senatorii Tanczos Bârna (UDMR), Liviu Brăiloiu (PSD) şi Daniel Fenechiu (PNL).

De asemenea, în Comisia juridică a Senatului au fost adoptate alte două amendamente prin care se prevede că pedepsele persoanelor cu vârsta peste 70 de ani se graţiază în întregime, iar ale celor de peste 60 de ani se înjumătăţesc.
„Se graţiază în parte cu 1/2 pedeapsa cu închisoarea între 6 şi 10 ani aplicate persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani”, se arăta într-un amendament adoptat de senatorii jurişti la proiectul de lege al graţierii.
Celălalt amendament vizează persoanele care au împlinit 70 de ani: „Se graţiază în întregime pedepsele persoanelor cu vârsta peste 70 de ani”.

Nu în ultimul rând, Comisia juridică a Senatului a dublat la doi ani termenul pentru achitarea despăgubirilor în vederea graţierii, neachitarea cu „rea credinţă” ducând la revocarea clementei.
„Graţierea prevăzută la art. 1-2 este condiţionată de achitarea în termen de 2 ani de la data aplicării actului de graţiere a obligaţiilor civile şi a a cheltuielilor judiciare la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă”, se arată în noua formulă a textului.

Amendamentele formulate de fostul preşedinte al României Traian Băsescu au fost respinse de Comisia juridică a Senatului. Printre acestea se număra graţierea pedepselor de până în 6 ani de închisoare, graţierea femeilor condamnate pentru corupţie şi majorarea la trei ani a termenului în care cei graţiaţi trebuie să achite prejudiciul cauzat prin comiterea infracţiunii pentru care au fost condamnaţi.

După ce anterior senatorii jurişti adoptaseră amendamentele social-democraţilor Șerban Nicolae şi Liviu Brăiloiu, identice cu propunerea lui Traian Băsescu, de graţiere a condamnaţilor pentru fapte de corupţie, la o zi aceştia au dat un nou vot prin care au respins respectivele propuneri. Astfel, faptele de corupţie, precum darea sau luarea de mită, traficul şi cumpărarea de influenţă, au fost excluse de la a fi graţiate.
Tot atunci, senatorii jurişti au respins un alt amendament al lui Traian Băsescu prin care acesta propunea graţierea celor condamnaţi la închisoare cu executare pentru abuz în serviciu şi au votat împotriva propunerii ca persoanele condamnate pentru conflict de interese să fie, de asemenea, graţiate.

Citiți și:

Deţinuţii nu trebuie să aştepte CEDO – Românii continuă să plătească pentru inconştiența politicienilor, care nu rezolvă problema penitenciarelor

Uraaa!!!! Am încălcat şi încă mai continuăm să încălcăm drepturile omului

 

yogaesoteric
14 iunie 2017