Războiul Netanyahu – Shin Bet

Premierul afirmă că guvernul va decide cine va conduce agenția internă de spionaj, în timp ce protestele împotriva demiterii lui Ronen Bar continuă

Benjamin Netanyahu este implicat într-o luptă acerbă cu sistemul judiciar israelian după ce instanța supremă i-a blocat încercarea de a-l demite pe șeful agenției de informații interne Shin Bet.

Pe fondul protestelor împotriva votului miniștrilor de demitere a lui Ronen Bar, instanța supremă a înghețat vineri, 21 martie, demiterea, această decizie rămânând în vigoare până când instanța poate audia petițiile depuse de opoziție și de un ONG împotriva demiterii șefului Shin Bet.

Netanyahu a declarat într-o postare pe X că „guvernul Israelului va decide” cine va conduce agenția de securitate internă, scriind: „Statul Israel este un stat de drept și, în conformitate cu legea, guvernul Israelului decide cine va fi șeful Shin Bet”.

Shin Bet a investigat colaboratorii apropiați ai lui Netanyahu pentru presupuse încălcări ale securității naționale, inclusiv scurgerea de documente clasificate către presa străină și presupusa luare de bani din Qatar, despre care se știe că a oferit un ajutor financiar semnificativ grupării Hamas.

Într-o scrisoare făcută publică joi, 20 martie, Bar a declarat că demiterea sa a fost motivată de „interesele personale” ale lui Netanyahu. Șeful securității s-a referit la concluziile anchetei agenției sale privind atacul Hamas din 7 octombrie 2023, potrivit cărora „o politică de liniște a permis Hamas să se dezvolte militar masiv”.

El a adăugat: „Demiterea șefului serviciului în acest moment, la inițiativa prim-ministrului, trimite un mesaj tuturor celor implicați, un mesaj care ar putea pune în pericol rezultatul optim al anchetei. Acesta este un pericol direct pentru securitatea statului Israel.”

Hotărârea instanței a precizat că înghețarea demiterii lui Bar va rămâne valabilă până când recursurile vor fi prezentate instanței înainte de 8 aprilie. Conform declarației anterioare a guvernului, care anunța demiterea sa, Bar ar fi fost nevoit să își părăsească postul odată cu numirea succesorului său, sau cel târziu până la 10 aprilie.

Bar, al cărui mandat urma să se încheie anul viitor, a fost numit de guvernul israelian anterior, care l-a forțat pentru scurt timp pe Netanyahu să plece de la putere între iunie 2021 și decembrie 2022.

Relațiile sale cu prim-ministrul au fost tensionate chiar înainte de atacul Hamas din 7 octombrie, care a declanșat războiul din Gaza, în special cu privire la o propunere de revizuire a sistemului judiciar care a divizat țara. Relațiile s-au înrăutățit după publicarea, la 4 martie, a raportului intern Shin Bet privind atacul, care recunoștea propriile eșecuri ale agenției, dar semnala, de asemenea, probleme politice mai ample în perioada premergătoare.

Într-o declarație din 21 martie, un purtător de cuvânt al lui Netanyahu a spus: „Guvernul israelian, care se ocupă de Shin Bet, și-a pierdut toată încrederea în Ronen Bar, care continuă să se agațe de scaunul său în timp ce se folosește cinic de familiile celor răpiți și de utilizarea incorectă din punct de vedere politic a poziției sale pentru a fabrica investigații inutile și nefondate.

Ronen a avut ocazia să se retragă cu onoare după eșecul său usturător din 7 octombrie ……. Dar [el] a preferat să nu participe la ședința de guvern care s-a ocupat de cazul său.

O serie de oficiali de rang înalt considerați responsabili pentru erorile și deciziile greșite din perioada anterioară atacului Hamas au demisionat. Netanyahu însuși nu a acceptat nicio responsabilitate pentru cel mai grav dezastru de securitate din istoria Israelului, în care au fost ucise 1.200 de persoane, majoritatea civili, și a rezistat solicitărilor pentru o comisie de anchetă puternică.

După votul guvernului împotriva lui Bar, opoziția din Israel și un ONG au declarat pe 21 martie că au depus o petiție împotriva deciziei. Inițiativa lor a fost susținută de instanța supremă (care se pronunță în calitate de instanță supremă de justiție cu privire la deciziile statului), care a emis ulterior o interdicție temporară.

ONG-ul Mișcarea pentru un Guvern de Calitate în Israel denunțase „o decizie ilegală ……. care prezintă un risc real pentru securitatea națională a statului Israel”, în timp ce partidul de centru-dreapta al liderului opoziției Yair Lapid a denunțat ceea ce a numit „o decizie bazată pe un conflict de interese flagrant”.

Ministrul comunicațiilor, Shlomo Karhi, membru al partidului Likud al lui Netanyahu, a declarat, ca răspuns la hotărâre, că judecătorii nu aveau dreptul să intervină în decizia guvernului de a-l concedia pe Bar. „Bar își va încheia mandatul pe 10 aprilie sau mai devreme, odată cu numirea unui șef permanent al Shin Bet”, a spus el. „Nu aveți autoritatea legală de a interveni în acest sens. Aceasta este autoritatea guvernului. Ordinul dumneavoastră este nul.

Un fost șef al Shin Bet, Yoram Cohen, a condamnat demiterea lui Bar într-un interviu acordat postului israelian Channel 12 și a susținut că prim-ministrul l-a obligat să efectueze acte de o legitimitate îndoielnică atunci când era la conducerea agenției.

El a susținut anterior că, în 2011, Netanyahu i-a cerut să pună sub ascultare funcționarii guvernamentali de vârf din domeniul apărării pentru a se asigura că „nu scurg informații de la o reuniune de securitate deosebit de sensibilă”, a relatat Times of Israel.

Vineri 21 martie, într-o mișcare separată, cabinetul lui Netanyahu a declarat că va dezbate pe 23 martie o moțiune de cenzură împotriva procuroarei generale, Gali Baharav-Miara, acuzând-o că acționează „ca brațul lung al oponenților guvernului”.

Baharav-Miara l-a avertizat anterior pe Netanyahu că nu-l poate concedia pe Bar înainte ca biroul său să fi analizat motivele pentru care a făcut aceasta.

În conformitate cu decizia instanței supreme, este interzis să se ia orice măsură care dăunează poziției șefului Shin Bet, Ronen Bar”, a declarat Baharav-Miara într-un mesaj către Netanyahu publicat pe 21 martie de un purtător de cuvânt. „Este interzisă numirea unui nou șef al Shin Bet, iar interviurile pentru acest post nu ar fi cazul să aibă loc”.

Netanyahu se confruntă cu o posibilă pedeapsă cu închisoarea la încheierea unui proces de corupție în curs. Politicianul în vârstă de 75 de ani, care a venit la putere pentru prima dată în 1996 și a fost prim-ministru timp de 17 ani, depune mărturie de două ori pe săptămână.

Toate acestea au loc pe fondul reluării operațiunilor militare aeriene și terestre în Fâșia Gaza, în ciuda faptului că 58 de ostatici se află încă în captivitatea Hamas.

Netanyahu a justificat operațiunile prin intenția de a pune presiune asupra militanților palestinieni ca să îi elibereze pe ostaticii rămași.

Însă familiile acestora sunt indignate, afirmând că guvernul ar fi necesar să opteze pentru ducerea la bun sfârșit a acordului de încetare a focului și de predare a ostaticilor.

Pe 21 martie, sute de manifestanți au protestat pentru a patra zi consecutiv împotriva deciziei de a-l concedia pe Bar, alăturându-se protestatarilor revoltați de decizia de a relua luptele în Gaza în timp ce ostatici israelieni se află încă în teritoriul palestinian.

Situația tensionată l-a făcut pe analistul militar și corespondentul de război Elijah J. Magnier să se întrebe pe X:

Se îndreaptă Israelul către un război civil?

Nivelul de divizare din cadrul societății israeliene este fără precedent, datorită lui Benjamin Netanyahu, un prim-ministru pe numele căruia există un mandat de arestare al CPI [Curtea Penală Internațională] pentru crimele sale de război.

Citiți și:
Mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant, emise de Curtea Penală Internațională, pentru crime de război
Sara Netanyahu, anchetată penal. Ce acuzații i se aduc soției premierului israelian

 

yogaesoteric
5 aprilie 2025

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More