Religia vaccinului

Dacă până în acest an am fost împărțiți în mai multe tabere în ceea ce privește existența sau puterea virusului, iată că acum suntem împărțiți în alte două tabere, respectiv pro și contra vaccin.

Am început să ne judecăm unii pe alții, să ne jignim, să ne amenințăm, ba chiar să îi privăm pe alții de anumite drepturi și libertăți. Acest război dintre noi este cu mult mai periculos decât virusul în sine. Ne facem idoli din cei pe care îi vedem la televizor, ne înjurăm, ne certăm cu rudele și cu prietenii, uitând de tot ce a fost frumos până acum.

Acest virus a apărut ca o lecție, aceea de a ne apropia mai mult unii de ceilalți pentru a trece împreună peste această încercare. Deși românul, ascultător din fire, a respectat toate recomandările, iată că rezultatul cel bun întârzie să apără! Deși vaccinul nu a fost testat pe termen mediu și lung, prin urmare nu se cunosc detalii în ceea ce privește siguranța vaccinului după o perioadă de timp, omul găsește în această fiolă un idol salvator de boală, deși în privința siguranței se contrazic chiar și medicii între ei.

Chiar dacă vaccinarea nu este obligatorie, sunt anumiți factori externi care te ghidează spre vaccinare. Nu poți călători, nu poți intra în anumite restaurante sau centre comerciale, anumiți angajatori își vor anunța angajații că, dacă mai doresc să vină la serviciu, trebuie să se vaccineze etc. Toate acestea sunt decizii discriminatorii, pentru că nu te urci în avion sau nu intri în restaurant în funcție de culoare, sex, etnie, orientare politică sau religioasă. Oare nu cumva și medicii au un procentaj în plus la salariu dacă ei conving un anumit număr de pacienți să se vaccineze? Oare vom ajunge și la punctul în care vom primi reduceri, beneficii sau diferite sume de bani dacă ne vaccinăm? Pentru că atunci statul s-ar scuza foarte bine spunând: „dar nu am obligat pe nimeni, noi doar am oferit un beneficiu”.

Din câte se pare, ne-am făcut o religie din acest vaccin. În fiecare zi auzim aceleași cuvinte, învățate precum pe Tatăl nostru: „eu mă vaccinez”, „arăt că îmi pasă”, „mă vaccinez ca să trecem mai repede de acest moment”. Unii au început să repete aceste cuvinte, dar nu din propria convingere, ci mai degrabă le rostesc ca pe un crez lumesc. Această campanie de vaccinare este eronată din punct de vedere etic. Este pus în evidență doar ceea ce se dorește, dar nu și consecințele.

Ce nu aflăm din campania de vaccinare? 

Informațiile de mai jos se găsesc pe site-ul Pfizer. Dar nu le regăsim și în spoturile TV, radio sau online. Acestea sunt informații publice, accesibile și pot fi căutate de oricare dintre noi. Aici găsim informații cu privire la vaccin și consecințele sale, cum ar fi dacă provoacă infertilitate sau nu, dacă vaccinul a fost testat pe persoane cu antecedente alergice sau dacă cei vaccinați pot, ulterior, dezvolta infecţia cu virusul sau nu. O bună parte dintre aceste răspunsuri se bat cap în cap, cum ar fi:

„Nu există date care să sugereze că vaccinul Pfizer-BioNTech CV-D-19 provoacă infertilitate. S-a sugerat incorect că vaccinurile CV-D-19 vor provoca infertilitate din cauza unei secvențe de aminoacizi foarte scurte în proteina spike a S-S-C-V-2 care este parțial împărtășită cu o proteină din placentă numită sincitină-1. Dintr-o perspectivă științifică, diferențele dintre cele două secvențe sunt destul de semnificative, ceea ce face foarte puțin probabil ca vaccinul nostru să genereze un răspuns care ar dăuna placentei.”

Nu există date care să sugereze că vaccinul provoacă infertilitate, dar se spune că s-a sugerat incorect că vaccinul provoacă infertilitate. Păi dacă nu există date, cum îmi spui că este puțin probabil? Oare ei știu cum reacționează fiecare om în parte? Și, după ce ne spune că nu există date și că s-a sugerat incorect că vaccinul provoacă infertilitate, se afirmă apoi că… „ceea ce face foarte puțin probabil ca vaccinul nostru să genereze un răspuns care ar dăuna placentei”. Păi nu! Ori nu aveți date, ori s-a sugerat incorect, ori foarte puțin probabil. Deci?

Ceea ce atrage atenția este următorul punct:

„Cât timp veți urmări oamenii care au fost vaccinați? De unde știm că efectele secundare nefaste nu se pot produce mult după vaccinare, dacă vaccinul a fost studiat doar mai puțin de un an?

 Vom urmări participanții la studiul nostru clinic de fază 3 pentru următorii doi ani după a doua doză, pentru a documenta eficacitatea pe termen lung și siguranța vaccinului. Procesul nostru este monitorizat îndeaproape de Pfizer și de un grup independent de experți externi, numit comitet de monitorizare a datelor sau DMC. Anchetatorii studiului monitorizează, de asemenea, starea de sănătate a participanților, iar participanții la studiu participă la vizite de planificare regulate, ca parte a procesului. Pfizer și BioNTech vor efectua studii suplimentare pentru a determina cât de eficient și sigur este vaccinul în lumea reală și în rândul grupurilor de risc specifice, cum ar fi lucrătorii din domeniul sănătății și în rândul rezidenților caselor de îngrijire medicală. Siguranța pacienților este și va fi întotdeauna prioritatea noastră numărul unu.”

Adică, cu alte cuvinte, poți fi contactat în următorii doi ani pentru teste și studii. Din câte se cunosc, cei care participau la studii medicale, studii pentru medicamente etc. erau răsplătiți și financiar. În cazul acestui virus, accepți singur și de bună voie să devii subiect de studiu. Având în vedere că vaccinul nu este aprobat, NIMENI nu poate fi tras la răspundere pentru efectele adverse. Știați că Pfizer și Moderna au cerut guvernelor imunitate? Oare de ce? Pfizer și Moderna au imunitate totală în SUA! Nu pot fi trase la răspundere în privința vaccinurilor. Avocații din Statele Unite au spus celor de la CNBC că, practic, nu este nimeni de vină în cazul unor efecte secundare și nu vor chema firmele producătoare într-o instanță de judecată din SUA. Revenind la informațiile de pe site-ul Pfizer, dacă citim mai cu atenție răspunsul lor, observăm că se dau singuri în vileag. ATENȚIE: „Vom urmări participanții la studiul nostru clinic (…) pentru a documenta eficacitatea pe termen lung și siguranța vaccinului”. Întrebarea finală este: îți riști sănătatea pentru a fi studiu clinic?

Informațiile de mai sus nu sunt atât de mult promovate precum „eu mă vaccinez”. Oare nu era foarte importantă informația „Vom urmări participanții la studiul nostru clinic (…) pentru a documenta eficacitatea pe termen lung și siguranța vaccinului”? Oare câți dintre cei care s-au vaccinat au aflat că vor fi monitorizați pentru următorii ani?

Mulți zic că se vaccinează pentru că le pasă și vor să treacă mai repede de acest moment, dar nu garantează nimeni că cei vaccinați nu vor fi purtători de virus. Conform informațiilor oferite de către Guvernul României, nu există date în ceea ce privește transmiterea virusului de către cei vaccinați.

„Persoanele vaccinate le pot infecta pe cele nevaccinate?

 Obiectivul principal al studiului de faza 3 pentru vaccinul Pfizer/BioNTech, aprobat condiționat în Uniunea Europeană, nu a presupus măsurarea transmisibilității S-S-C-V-2 după vaccinare, ci demonstrarea eficacității pentru prevenirea bolii C-d-19. Date despre măsura în care o persoană vaccinată mai poate transmite virusul urmează a fi generate, colectate și analizate în perioada următoare. Experiența cu alte vaccinuri arată că, în general, o persoană vaccinată transmite într-o mai mică măsură agentul patogen, dar această ipoteză trebuie validată și pentru S-S-C-V-2.”

De asemenea, nici aceste informații nu le regăsim în spot-urile TV, radio sau online.

Disperarea autorităților a dus până în punctul de a cere Bisericii să se implice în această campanie de informare. După câte palme a dat Bisericii, acum statul cere sprijinul ei pentru ce? Pentru a convinge oamenii să se vaccineze? Când a avut loc referendumul pentru schimbarea Constituției în ceea ce privește definirea familiei, mulți au criticat poziția Bisericii de a se implica în promovarea referendumului. Alții chiar strigau că „Iubirea nu se votează” sau că Biserica nu trebuie să se implice politic.

Și mai este ceva. Se pare că mulți au uitat de acest aspect. Oare oamenii bisericii au uitat că au fost catalogați drept „infatuați care promovează ura”? Ei bine, iată cum, după trei ani, autoritățile au apelat la acești „infatuați” ca să promoveze vaccinul. Unii au memorie scurtă și ascultă dumnezeiește de câțiva pioni puși special pe sticlă. Interesant este că acei medici din spotul Guvernului știu să lucreze cu prompterul.

În ceea ce privește implicarea Bisericii în campania de vaccinare, am putea spune că Biserica este prezentă oricând în societate, atentă la detalii și alături de întreaga populație. Doar că și aici s-a uitat un mic aspect: este o campanie de informare, nu de convingere. Această campanie este din ce în ce mai agresivă și se tot repetă obsesiv „eu mă vaccinez”. Acest act medical trebuia să rămână un aspect cât se poate de confidențial. Tot acest caracter trebuia să îl păstreze și Biserica și mai ales asta trebuia să promoveze: discreția. Chiar nu interesează pe nimeni dacă te-ai vaccinat sau nu, cum nici în anii anteriori nu te întreba nimeni dacă ți-ai făcut vaccinul antigripal sau nu, chiar dacă și simpla gripă a provocat decese în rândul celor care aveau probleme de sănătate.

Este adevărat că sunt câteva voci mai răsunătoare ale unor preoți mai cunoscuți, care, culmea, au tăcut pe întreaga perioadă de carantinare, iar acum au apărut și ei cu afirmația „eu mă vaccinez”. Unii chiar s-au întrebat în perioada aceea de „Stați acasă!” unde sunt preoții aceia care făceau senzație online și la TV. Dar, iată cum au apărut din nou și același grup strigă împreună „eu mă vaccinez”! Până la urmă pe mine, ca enoriaș, chiar nu mă interesează dacă preotul se vaccinează sau nu. Dar apreciez tare mult preoții care expun în mod corect informația, iar, la final, te lasă să tragi singur concluzia.

Era necesar ca mai întâi Biserica să poarte o discuție cu câțiva medici, să se consulte mai bine cu specialiștii, astfel încât să informeze populația așa cum se cuvine. O campanie de informare presupune expunerea avantajelor, dar și a dezavantajelor cu privire la ceea ce dorești să promovezi. Însă, omul uită repede și am uitat că de Paști am primit Sfânta Lumină la ușa casei în loc să fim în biserică sau cel puțin în curtea ei. Să mai zicem și de interzicerea unor pelerinaje, în care cât de cât s-a acceptat varianta de a participa doar persoanele din localitățile respective? Să mai menționăm de programul de guvernare în care Biserica nu a avut loc?

Cert este că acum nu mai purtăm o luptă cu virusul. Lupta o purtăm între noi și am început să ne sfâșiem psihologic. Dăm la o parte relațiile de prietenie și de rudenie, iar apoi începem să ne contrazicem între noi. Alții dau o tentă apocaliptică a acestei situații, uitând că nici Fiul lui Dumnezeu nu știe de ziua și de ceasul în care El va veni a doua oară pe pământ. „Iar de ziua și de ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl” (Matei 24, 36).

Uităm să ne întoarcem către Dumnezeu. Uităm să Îi cerem ajutorul, nu ne mai rugăm, iar alții deja au slăbit și mai tare în credință. Un aspect este sigur. Faptul că Dumnezeu nu îngăduie mai mult decât merităm. Dar facem ceva ca Dumnezeu să Se milostivească? Ne-am oprit din avorturi, crime, desfrâuri și ură? Am început oare să postim mai mult și mai aspru, adică să tratăm postul mai cu seriozitate, nu cu salam de post și alte alimente care au denumiri pentru strategia de marketing? Am început oare să ne rugăm mai mult?

Faptul că ne-am îndepărtat de Dumnezeu ne-a adus în acest punct în care ne dezbinăm. Nu mai știm să ne respectăm, să ne vorbim frumos, să respectăm libertatea celuilalt, să ne ajutăm mai mult. Sperăm să nu ajungem să cerem un pahar cu apă iar celălalt să ne răspundă „te-ai vaccinat?”.

Am ridicat seringa și acul la nivel de idol, de izvor de sănătate, deși până în anii trecuți unii nu mai credeau deloc în industria farmaceutică. Un sondaj realizat în iunie 2019 arăta faptul că încrederea europenilor în vaccinuri scade. La sondajul Wellcome Global Monitor au participat 140.000 de persoane. Din rezultatele sondajului a rezultat că doar 59% dintre cetățenii din vestul Europei considerau atunci că vaccinurile sunt sigure și 50% din estul Europei, față de 79% la nivel global. Acum, dintr-o dată, au găsit salvarea în vaccin, deși, culmea, acesta nu a fost testat pe termen mediu și lung, exact cum recunosc și cei de la Pfizer: „Vom urmări participanții la studiul nostru clinic (…) pentru a documenta eficacitatea pe termen lung și siguranța vaccinului”.

 

Citiţi şi:
Cultul Covid
Ieromonah Savatie Baștovoi: ‘Mâine o să mă operați pe inima sănătoasă numai pentru că în lume există cardiaci’
Interviu cu dr. Gabian Rahmanian – Covid-19 şi medicina criminală (I)

 

yogaesoteric
31 martie 2021