Restituirea bunurilor tergiversează!

De restituit, se restituie, dar în ce ritm? Înnebunitor de încet!

Entuziasmul celor care au aflat că-şi vor primi bunurile confiscate de Jandarmerie şi Procuratură a scăzut odată cu trecerea timpului. Problema e ritmul “cu încetinitorul” în care oamenii legii îşi fac datoria. Chiar dacă am afirmat că yoghinii sunt înarmaţi cu răbdare, asta nu înseamnă că sunt şi proşti!

Bunurile returnate sunt practic flecuşteţele, comparativ cu tot ce s-a furat în 18 martie 2004, nu lucrurile de valoare sau documentaţie specifică yoga: câteva reviste de exemplu Playboy (dar numai numere vechi!), cărţi care nu au neapărat legătură cu yoga, sau ediţii mai vechi, o parte din CD-urile cu muzică, televizoare vechi, câteva acte de la MISA sau de la alte societăţi comerciale care nu au legătură cu activitatea MISA, etc.

Lucrurile sunt cât se poate de clare. Ritmul este cât se poate de lent, bunurile se restituie “cu plasa”, când acolo există patru containere pline!!! Interesul procurorilor este de a trage de timp, probabil până se mai “aşează” lucrurile în Justiţia română. Probleme lor sunt realmente serioase: de exemplu, dacă au ridicat lucruri şi nu au făcut procese verbale corecte, acum nu le pot restitui legal. Căci, dacă ar face acum procese verbale de restituire, ar ieşi la iveală faptul că nu există procesele verbale de confiscare!

Reaua intenţie transpare în continuare din toate acţiunile procuraturii. S-a cerut insistent înapoierea unor cărţi care urmau să fie duse la Târgul de Carte (şi nu la bucată, ci două camioane de cărţi), dar s-a refuzat restituirea lor. Am putea deduce de aici că ele sunt necesare ca probe în proces. Însă cine ar putea crede că ele au o legătură cu procesul domnului Gregorian Bivolaru, acuzat pe rând în mod fantastic de act sexual cu o minoră, apoi de act sexual cu altcineva în prezenţa aceleiaşi minore, tentativă de trecere frauduloasă a graniţei cu paşaportul în regulă şi altele asemenea. Ar merita studiată relevanţa acestor “probe”, în antologia ciudăţenilor pseudo-legale ale ultimului an!

Putem defini situaţia curentă ca pe o stare de aşteptare de pe ambele poziţii. Din partea yoghinilor, deoarece a trecut un an de zile de când a început această vânătoare de vrăjitoare şi încă nu s-a început pedepsirea reală a celor vinovaţi de abuzuri. Pe de altă parte, aceeaşi atitudine de aşteptare o au şi autorităţile implicate în “cazul Bivolaru” deoarece apele sunt tulburi, influenţele la care sunt supuşi sunt mari, interesul de a-şi păstra scaunul cald e foarte mare, şi nu se ştie acum cu noua schimbare în politica românească cine cade şi cine va rămâne. Cert este că au tot interesul să-şi ascundă incompetenţa şi ilegalităţile dând vina unii pe alţii, aşa cum au fost crescuţi şi învăţaţi în timpul comunismului.

3 martie 2005
yogaesoteric.net