Retrospectiva 2024, ianuarie-martie
2 ianuarie: Prognoza pentru prezidențiale: „Avem nevoie de un Viktor Orban la Cotroceni, chiar dacă nu va beneficia de puterea lui Orban. (…) Surpriza ar apărea, eventual, de la un candidat suveranist provenit din mediul intelectual ‒ un om echilibrat, carismatic, capabil să rupă și din electoratul deocamdată indecis sau care în mod obișnuit ar refuza să voteze. Greu, dar nu imposibil.”
4 ianuarie: Atentat terorist în Iran: „Oficiali americani susțin că gruparea Stat Islamic ar putea fi la originea atacului soldat cu peste 100 de morți ‒ însă fără să justifice de ce teroriștii care practic îi urăsc pe americani ar avea vreun interes să-i ucidă pe simpatizanții lui Soleimani, generalul eliminat chiar de Pentagon.”
11 ianuarie: Edward Snowden: „Instituțiile distrug încrederea publicului în ele exact în momentul în care am dezvoltat capacitatea de a le înlocui cu algoritmi. Se apropie o revoluție și, dacă ați crezut că judecata umană este rea, așteptați să vedeți ce o va înlocui.”
16 ianuarie: „Vin alegerile și trebuie să ne asigurăm că va fi continuitate în spolierea țării de către tandemul globalist guvern-corporații. Protestele sunt instrumentate politic, fie de opoziție, fie de ruși. Oamenii sunt îndreptățiți să iasă în stradă, dar nu mai mult de câteva ore. Ce depășește se consideră revoluție barbară de răsturnare a guvernului democratic ales.”
18 ianuarie: „Ce încredere poți avea în firma americană Pfizer, care tocmai a dat în judecată România la Bruxelles (după Ungaria și Polonia) pentru plata a 28 de milioane de doze de vaccin anticovid, în valoare de peste jumătate de miliard de dolari?”
19 ianuarie: Viktor Orban: „Ungaria nu poate fi șantajată! Nu sunt suficienți bani în lume pentru a ne forța să acceptăm migrația în masă și să ne punem copiii pe mâna activiștilor LGBTQ. Așa ceva este imposibil!”
20 ianuarie: Secretarul general al ONU la summitul de la Davos: Este nevoie de un model de „guvernanță globală” într-o „nouă ordine mondială multipolară” în care ONU joacă un rol central.
24 ianuarie: Șeful Statului Major al armatei britanice, generalul Patrick Sanders: „Ucraina contează cu adevărat. Acest război nu este doar despre pământul negru din Donbas sau doar despre reînființarea Imperiului Rus ‒ este despre învingerea sistemului nostru democratic și a modului nostru de viață politic, psihologic și simbolic. Felul în care răspundem, noi fiind o generație ante-belică, va avea implicații mari pentru istorie. Curajul ucrainenilor ne-a mai cumpărat niște timp, pentru moment.”
25 ianuarie: „De fiecare dată când auziți un politician, un general sau un jurnalist vorbind despre «pericolul iminent al unei invazii rusești», ar fi bine să vă gândiți că respectivul nu face decât să inducă o stare de frică în rândul populației, suficient cât guvernele din UE să cheltuie în liniște miliardele de euro în sprijinul regimului Zelenski (și implicit al globaliștilor).”
25 ianuarie: „Atunci când vorbiți despre «antieuropeni», vă rugăm să faceți precizarea că vă referiți exclusiv la acei cetățeni care critică politicile globaliste (și de aservire totală față de Casa Albă) ale «regimului von der Leyen» și nu la cetățeni care doresc să se mute în China, Coreea de Nord sau Rusia.”
26 ianuarie: „S-o spunem direct: antieuropean poți fi doar dacă vii din Statele Unite sau de pe alte continente și ai un interes vădit să slăbești Europa. Să-i tai sursele ieftine de energie, ca să-i vinzi propria marfă, de trei ori mai scumpă. Să o târăști în război cu Rusia, ca să o îndopi cu armament la suprapreț. Să o obligi să se vaccineze, ca să-i bagi pe gât miliarde de doze experimentale.”
29 ianuarie: „Întrebarea zilei: Dacă 70 la sută dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită (potrivit ultimului sondaj INSCOP), de ce din relatările mass-media reiese că mergem fix în direcția bună?”
30 ianuarie: Gen. Gheorghiță Vlad, noul șef al Armatei: „Românii, ca toți europenii, ar fi necesar să fie pregătiți pentru un conflict”.
1 februarie: Ministrul Apărării, Boris Pistorius, pare a fi angajat cu jumătate de normă la Pentagon. Tocmai a anunțat că Germania a strâns la bugetul apărării o sumă record, de 72 miliarde euro (2,1% din PIB), pentru a face din Bundeswehr „coloana vertebrală a apărării colective în Europa”.
5 februarie: În 17 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a absorbit fonduri comunitare de 90,8 miliarde euro și a plătit la buget 30 de miliarde de euro. Rezultă un plus de 61 miliarde euro (nu vorbim aici de profiturile corporațiilor, e altă discuție). În doar 2 ani de război, Ucraina a primit de la UE suma totală de 96 miliarde euro (din care 30 miliarde asistență militară și 18 miliarde suport pentru refugiați). În plus, cu sprijinul direct al Uniunii, ucrainenii au obținut 45 de miliarde de euro din exportul de cereale.
6 februarie: Parlamentul European este o instituție complet inutilă. Toate deciziile importante se iau, netransparent, de către Comisia Europeană și Consiliul European.
7 februarie: Rareș Bogdan, la Strasbourg: „(…) Kremlinul a înţeles că România este o miză colosală şi investeşte masiv în coruperea conștiințelor alegătorilor şi în încercarea de destabilizare a României şi dinamitarea din interior a Uniunii Europene. Încearcă să dinamiteze valorile civilizaţiei occidentale”.
10 februarie: Putin, în interviul cu Tucker: „Ați spus că lumea se rupe în două emisfere. Un creier uman este împărțit în două emisfere. Cel puțin una dintre ele este responsabilă pentru un tip de activități. Cealaltă se ocupă mai mult de creativitate și așa mai departe. Dar este totuși unul și același cap. Lumea ar fi bine să fie un singur întreg. Securitatea ar fi necesar să fie împărtășită și nu destinată miliardului de aur. Acesta este singurul scenariu în care lumea ar putea fi stabilă, durabilă și previzibilă. Până atunci, atâta timp cât capul este împărțit în două părți, este o boală, o reacție adversă gravă.”
12 februarie: Guvernul condus de cancelarul Scholz se dovedește a fi marioneta preferată a administrației Biden. Sunt cel puțin trei elemente în sprijinul afirmației: 1) stoicismul cu care Scholz a încasat „lovitura NordStream” din partea partenerilor strategici; 2) decizia de a renunța la energia nucleară și de a investi 16 miliarde de euro în patru centrale pe gaz metan (GNL american, în mare parte); 3) implicarea puternică în războiul din Ucraina, în paralel cu creșterea exponențială a propriilor cheltuieli de înarmare.
12 februarie: Pe surse, globaliștii ar vrea să scadă și nivelul de oxigen cu 90% după ce termină cu dioxidul de carbon.
13 februarie: Banca Centrală iraniană ia în considerare crearea în comun cu Rusia a unei criptomonede ca formă de plată pentru tranzacțiile internaționale, potrivit directorului executiv al Asociației ruse a industriei criptografice și Blockchain, Alexander Brazhnikov.
14 februarie: PIB-ul Ucrainei a fost de circa 140 miliarde dolari în 2022. Un an mai târziu, în 2023, Occidentul colectiv a pompat în Ucraina suma de 122 miliarde dolari. Adică 86% din PIB-ul Ucrainei în 2022 (bani pentru a-i snopi pe ruși). Slava și la gară!
15 februarie: Când se referă la „ruși”, propaganda oficială de după 1989 arată întotdeauna cu degetul spre Stalin și spre sovietici. Spre comuniști. Care reprezentau, inițial, doar o mică parte din societatea rusă. Cum ar veni, dacă am face o paralelă cu vremurile prezente, Partidul Comunist rus era un soi de Partidul Democrat din SUA, cu Biden în rolul lui Stalin. O bună parte din societatea rusă îi ura pe comuniști. La fel cum se petrece astăzi cu simpatizanții lui Trump, care îi disprețuiesc pe democrați. Îi consideră comuniști sadea.
19 februarie: Ursula von der Leyen și-a anunțat candidatura pentru un al doilea mandat în fruntea Uniunii Europene. Nu-mi pot stăpâni lacrimile. Este al doilea cel mai fericit moment din viața mea după formarea coaliției PSD+PNL=LOVE.
20 februarie: Marcel Ciolacu: „Prioritatea noastră, indiferent din ce partid facem parte, este să apărăm România de extremism”. Extremismul fiind, evident, vocea care dorește mai multă suveranitate și implicit mai multă libertate.
21 februarie: Ursula von der Leyen, pentru Radio Europa Medicală: „Dacă rezultatele alegerilor de pe 9 iunie nu vor reflecta dorința europenilor de a fi respectată ordinea internațională bazată pe reguli, atunci vom anula scrutinul și îl vom reprograma doar cu angajații companiei Glovo”.
22 februarie: Listele PSD+PNL de la europarlamentare sunt GARANTATE de Ursula von der Leyen, care și-a depus candidatura pentru un nou mandat în fruntea Europei. Nici nu contează cine sunt viitorii europarlamentari ai Alianței. Tot ceea ce e nevoie să știe românii este că Ursula von der Leyen garantează pentru buna credință, verticalitatea și profesionalismul candidaților PSD-PNL.
22 februarie: „Surse Digi24: România a notificat NATO că vrea să-l propună pe Iohannis la șefia Alianței”. Totuși, rămâne de văzut dacă Joe Biden va accepta ca Iohannis să-și păstreze și catedra de fizică de la Sibiu.
22 februarie: Ultima frontieră: pe cine sună extratereștrii când vor să negocieze cu pământenii? Pe Biden, pe Xi sau pe Putin? Iată încă un motiv pentru intrarea în legalitate a Guvernului Mondial.
23 februarie: Faptul că cetățenii nu-i pot trage la răspundere pe adevărații responsabili pentru necazurile din pandemie și din vremuri de război reprezintă una dintre cele mai mari slăbiciuni ale democrației ‒ atât cât a mai rămas din ea.
23 februarie: Gata, s-a rezolvat. În Germania fiecare cetățean are de-acum dreptul să dețină 25 de grame de canabis. Era și timpul. Olaf Scholz chiar nu mai avea soluții pentru a-i convinge pe nemți să lupte, din nou, cu rușii.
24 februarie: Continuarea conflictului cu Moscova prin intermediul ucrainenilor se încadrează la „genocid cu premeditare”. Când se va trage linia, vor rămâne în spate milioanele de morți și dezrădăcinați, distrugerile incomensurabile și ridicarea din umeri a politicienilor-marionetă: Atât s-a putut! Cât despre profitori, îi cunoaștem bine încă din pandemie.
28 februarie: Dacă vom afla câți bani alocă NATO și industria de armament pentru mass-media, atunci vom ști cu exactitate cât mai durează războiul din Ucraina.
29 februarie: Cum bine sesiza o prietenă din Franța în contextul războiului, „NATO se preocupă de pace la fel cum Pfizer s-a ocupat de sănătate”.
2 martie: Răsuflăm ușurați, Kovesi spune că nu va candida la prezidențiale. Mai are de lucru la dosarul Pfizer-Ursula, pe care nu-l poate încheia din pricină că „ancheta merge greu în unele țări”. De pildă în Ucraina nu se știe cine a semnat pentru vaccinuri: Zelenski sau Budanov?
4 martie: Faptul că există un consens la nivelul cel mai înalt al armatei germane legat de inutilitatea rachetelor cu rază lungă în balanța războiului arată două aspecte: 1) Occidentul mimează continuarea sprijinului „până la victoria Ucrainei” pentru a impulsiona și mai tare vânzările de armament sau 2) Occidentul oferă Kievului mijloacele necesare pentru escaladarea conflictului și generarea unui răspuns pe măsură al Kremlinului, menit să justifice în ochii opiniei publice trimiterea de trupe NATO pe teren.
4 martie: „În timp ce UE se laudă cu scăderea consumului de gaze, SUA au devenit cel mai mare exportator mondial de GNL” (Ziare.com) Europa a fost pentru al doilea an cel mai mare cumpărător de GNL din SUA: 62% din exporturile americane de GNL au mers către UE ‒ a cărei economie trage să moară în comparație cu China sau SUA. E bun războiul, nu-i așa?
5 martie: Încă 5 ani cu von der Leyen în fruntea Europei ar fi o adevărată catastrofă. Ar face ca Uniunea să devină o federație în care statele membre ar fi complet lipsite de orice putere în raport cu birocrații de la Bruxelles. Ar accentua lipsa de suveranitate a Europei față de Statele Unite și ar duce pe noi culmi procesul globalizării fără niciun Dumnezeu.
6 martie: Presupunerea multora este că cineva din anturajul lui Mouratoglou a compromis imaginea Simonei, fie la cererea soției antrenorului american de origine greacă, fie la intervenția Serenei Williams. Ambele ar fi avut suficiente motive să distrugă relația profesională (și în special pe cea presupus intimă) dintre Mouratoglou și Halep.
8 martie: Prin punerea în balanță cu Putin, care întruchipează „pericolul rusesc” și răul absolut, Joe și Ursula apar ca unici salvatori ai planetei. Ei ne protejează atât față de tăvălugul rusesc, cât și față de Apocalipsa Climatică, cele mai mari amenințări la adresa umanității. Eroii globaliști specializați în mega-tunuri cu gaze naturale, vaccinuri și armament, multi-milionari din poziția de slujbași la stat, sunt singurii capabili să ne ferească de moartea prematură, în chinuri de neimaginat. Alți politicieni, oricare ar fi ei, Trump sau Orban, reprezintă imaginea coșmarului absolut. Prietenia cu Putin îi face automat un pericol chiar mai mare decât însuși Putin.
11 martie: Poziția Papei Francisc ar putea fi un bun exemplu și pentru alți înalți ierarhi. Ca Prea Fericitul Daniel, spre exemplu. Oare Biserica Ortodoxă din România, atât de deschisă față de Vatican, are altă opinie în legătură cu continuarea războiului cu orice preț? În fond, pe front mor milioane de frați ortodocși, deopotrivă ruși și ucraineni.
12 martie: Ciolacu și PSD au militat în mod constant în favoarea exploatării aurului de la Roșia Montană, pe considerente evident economice. Nu știm dacă și ce comisioane s-au luat de-a lungul timpului pentru impulsionarea investiției. Doar că acum, la spartul târgului, Ciolacu a gafat monumental prin antepronunțările cu privire la sentință, dându-i ocazia lui Cioloș să contraatace prin depunerea unei plângeri penale.
12 martie: Doar 499 din cei 801 delegați la Congresul PPE de la București au votat candidatul partidului la funcția de șef al Comisiei Europene. Vreo 300 de populari europeni au fost atât de nemulțumiți de Ursula von der Leyen, încât nici nu s-au mai obosit să ridice mâna. Ar fi fost o adevărată umilință pentru candidatul unic al Casei Albe. În final, von der Leyen a obținut 400 de voturi, 89 au votat împotrivă și 10 s-au abținut. Cam ăsta a fost show-ul de tristă amintire de la București.
13 martie: Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung zice că Iohannis „divizează NATO”. Tocmai acum, când am dat de greu în Ucraina. NATO este nevoie să fie la fel de unită ca Alianța PSD-PNL. Iohannis, chiar nu înțelegi că există interese geostrategice și de stabilitate mai mari decât plăcerea de a juca tenis la Bruxelles?
14 martie: Înainte de 1989 erau interzise posturile Vocea Americii și Europa Liberă, în timp ce astăzi se cenzurează la greu Russia Today și Sputnik. Băi nene, totuși cum rămâne cu democrația și libertățile fundamentale? Ne întoarcem de unde am plecat?
15 martie: Emmanuel Macron, justificare puerilă, pentru analfabeți funcționali: „Dacă lăsăm Ucraina în pace, dacă lăsăm Ucraina să piardă acest război, atunci Rusia va amenința cu siguranță Moldova, România și Polonia”.
18 martie: Un reprezentant al Direcției Principale de Informații a Ucrainei a declarat că atacul cu drone asupra unei instalații militare din Transnistria a fost o „provocare rusă”. Fix ca alte provocări binecunoscute: conducta NordStream, centrala nucleară de la Zaporojie sau barajul Nova Kakhovka.
20 martie: Astăzi, Papa Francisc a trădat din nou valorile globalismului. A făcut apel la negocieri de pace în Ucraina și Gaza. Înaltul Pontif nu înțelege o chestie simplă: războiul testează credința noastră într-un mod în care pacea nu o poate face vreodată. În realitate, NATO și Joe Biden ne vor mai aproape de Dumnezeu. De aceea insistă cu războiul.
22 martie: De subliniat că subvențiile UE de 13,8 miliarde euro, ridicate în slăvi de mass-media guvernamentală și văzute ca un adevărat colac de salvare, reprezintă doar o mică parte din ce a cheltuit România în ultimii doi ani pe înarmare, via Pentagon: 4 miliarde euro pe sisteme de rachete Patriot, 2 miliarde euro pe rachete antiaeriene SHORAD, 7,6 miliarde euro pe avioane F-35 și așa mai departe. Cu restul de bani împrumutați prin PNRR e posibil să completăm toată suma contractată pe tancuri, avioane și rachete.
23 martie: Ceea ce rămâne extrem de îngrijorător este faptul că atunci când una dintre părțile implicate riscă să piardă, cresc direct proporțional șansele unui incident care poate declanșa al Treilea Război Mondial. De aceea negocierile de pace sunt acum mai dezirabile ca oricând. Din păcate, vedem noi escaladări. Vedem lideri din Europa care se comportă complet irațional, de parcă însăși viața lor ar depinde de succesul sau eșecul lui Zelenski.
25 martie: Klaus Iohannis încă nu a condamnat atacul terorist de la Moscova pentru că s-a uitat la A3-CNN și a văzut că a fost „mâna lui Putin”.
26 martie: Cu un cinism demn de politicienii versați ai micului ecran, după zeci de ani de profituri fabuloase ale bancherilor, Lazea, economistul-șef al BNR, ne îndeamnă acum să stăm cuminți, întrucât „creditele” sunt anormale: „Generațiile tinere își închipuie că a existat credit dintotdeauna. Creditul, traiul pe datorie era o chestie foarte riscantă până la 1914 și foarte izolată. Da, traiul pe datorie era o excepție. Chiar era o rușine ca muncitor american să iei credit”.
27 martie: Până și fudulul Josep Borrell admite că Europa și Statele Unite nu mor de grija ucrainenilor, ci urmăresc doar înfrângerea Rusiei pentru ca Washingtonul și Londra să rămână în continuare pe cai mari la nivel global. Iar asta va însemna alte atentate sângeroase, alte escaladări. În fond, cine suntem noi să-i judecăm pe islamiștii radicali de la ISIS-K? Au și ei internet, citesc știrile și văd cu claritate unde-i dușmanul Califatului. Mai mult, pentru 5.000 de dolari de căciulă se arată dispuși să-l și lichideze.
30 martie: În noaptea de sâmbătă spre duminică, președintele Klaus Iohannis își va da ceasul înapoi cu 24 de ore, pentru a prinde încă o zi de golf.
Autor: Adrian Onciu
Citiți și:
Acad. Eugen Mihăescu: Și dacă…….
Paul Dragoș Aligică: „Faptele și datele ne dau de gândit”
yogaesoteric
15 ianuarie 2025