România, sursa de sclavi a Europei

 
De aici pornim! Aceasta şi nimic altceva trebuie să fie sursa şi punctul de plecare al oricărei discuţii despre democraţia şi capitalismul românesc, ca și despre binefacerile Uniunii Europene: România este cea mai mare sursă de sclavi a Europei.

Aceasta scrie în Global Slavery Index, un raport realizat de organizația australiană independentă Walk Free Foundation, organizație care încearcă să evalueze și să lupte împotriva fenomenului „sclaviei moderne” la nivel mondial. Ne-am putea cutremura și revolta, dacă între timp, același sistem politico-economico-social nu ar fi lucrat atât de profund și devastator, printre altele, și asupra sentimentelor noastre de solidaritate și unitate, de mândrie națională. Dacă nu reușim să facem aceste lucruri, măcar să discutăm subiectul cu adevărat, în contextul în care a devenit de actualitate, odată cu mult-discutatul caz de sclavie de la Berevoiești. Mâine îl vom uita oricum, odată ce mass-media ne va pune pe agenda de preocupări alte situații, cărora, la nevoie, le va căuta, de această dată, gravitatea și senzaționalul.
 

„Sclavii sunt persoane care sunt exploatate, dar nu pot să plece din cauza amenințărilor, a violenței, a forței sau a abuzului de putere folosite asupra lor. Tipurile de sclavi variază de la servitoare exploatate până la prostituate controlate de pești și fete forțate să se căsătorească cu bărbați cărora le sunt vândute pe viață.”
Global Slavery Index

România alimentează astăzi UE nu numai cu resursele sale, nu numai cu rodul pământului cumpărat de europeni, nu numai cu profituri sustrase ilegal, nu numai cu forța de muncă cea mai ieftină, dar și cu sclavi, în adevăratul sens al cuvântului. Pentru că este vorba despre o adevărată sclavie, așa cum astăzi mulți dintre noi ne-o mai putem imagina doar în istorie, în Roma antică sau sudul Statelor Unite înainte de Războiul civil. Sclavia modernă este definită de Walk Free Foundation drept o situație în care „o persoană controlează sau deține altă persoană privând-o de libertatea sa ca individ prin frică, violență, forță sau abuz de putere în scopul de a o exploata”.

România este a doua țară în UE ca număr de sclavi care trăiesc între granițele sale (cu 80.200 de oameni), după Polonia (cu 181.100 de oameni), dar furnizează cei mai mulți sclavi pentru țările UE (1.243.400 de oameni aflați în această situație). O spun astăzi rapoartele internaţionale, nu și mass-media românească.

O mică parte a presei europene înfățișează această situație, cea românească însă păstrează această sarcină în întregime pentru UE și furnizează pentru public doar o adulație ce depășește limitele raționalului. Ba Pro TV abordează subiectul cel „tare” al sclaviei în UE, citează și comentează larg raportul amintit, dar „omite” să treacă în revistă măcar „aspectul” sclaviei românești în UE. Deşi aceasta, şi nimic altceva, este una dintre concluziile analizei asupra sclaviei referitoare la Europa, cealaltă fiind numărul cel mai mari de sclavi care vieţuiesc în Polonia. Autocenzura este o caracteristică stabilă a altui tip de sclavi ai UE, a sclavilor intelectuali din interior…

România, curva Europei

Nu, nu va fi vorba după acest titlu de atitudinea „demnitarilor români” față de mai-marii UE, de slugărnicia jenantă și supunerea necondiționată, pe care au putut-o sesiza la ei și cei mai puțin atenți sau inteligenți dintre noi. Va fi vorba la propriu despre curvie, și nu despre cea din Palatul Parlamentului sau Victoriei, ci despre cea de pe bulevardele europene.

În raportul amintit, numele țării noastre este menționat de nu mai puțin de 21 de ori. Contextele în care este menționată România le puteți judeca singuri, cu „mândrie”.

„Printre cazurile care au fost identificate de autoritățile UE, cea mai mare parte a victimelor traficului de ființe umane înregistrate au fost femei, aproximativ 80% dintre victime. Cetățenii români, în special femei, constituie cea mai mare parte a victimelor acestui trafic, multe devenind subiect al exploatării sexuale comerciale. Femeile și fetele românce sunt deseori recrutate de către cunoștințe, prieteni sau rude, câteodată cu violență.”
Global Slavery Index

Cui datorăm această situație? Ne-o spune tot acest raport independent, după ce arată ce se întâmplă în țările vestice ale UE.

„Țările Europei de Vest au răspunsuri guvernamentale bine dezvoltate pentru sclavia modernă. Acestea reflectă o combinație între alocarea de resurse și voință politică care au determinat țările din regiune să adopte proceduri standard clare și să depună eforturi independente de monitorizare.”
Global Slavery Index

După acest paragraf, în următorul se va vorbi din nou despre România, de această dată despre curvele Europei la un mod figurat, prin propria voință… politică.

„Unele dintre țările Europei sunt afectate mai mult decât altele de corupție și complicitate. De exemplu, complicitate în aplicarea legii, indulgenţa regulilor judiciare şi lipsa măsurilor de protecţie destinate victimelor în România continuă să contribuie la exploatarea populaţiei vulnerabile.”
Global Slavery Index

Iar când este vorba despre ceea ce acest raport numeşte „populaţie vulnerabilă” în fața fenomenului de sclavie modernă, România se află pe locul fruntaş în UE, cu 39,26% din populaţie aflată într-un asemenea risc din punct de vedere al protecţiei civile şi politice, 25% – din punct de vedere al satisfacerii drepturilor sociale, economice şi de sănătate şi 31,83% – din punct de vedere al securităţii personale. Ar trebui, prin urmare, ca protecţia împotriva sclaviei moderne să fie o prioritate pentru orice guvernare în ţara noastră? Este nevoie de voinţă politică în România pentru combaterea traficului de fiinţe umane? Bineînţeles, mai mult decât în oricare altă ţară din UE. Unde se găseşte piedica pentru ca asemenea politici speciale să devină realitate, să fie aplicate pe măsura acestui flagel? O spune chiar acest raport: corupţia şi complicitatea!

O altă menționare a numelui ţării noastre dă măsura vinovăţiei autorităţilor româneşti, a inconştienţei criminale şi complicităţii tacite.

„În 2015, cetăţenii UE au reprezentat 65% din numărul victimelor identificate ale traficului de fiinţe umane. Potrivit raportului, 80% dintre victimele traficului sunt din România, urmată de Bulgaria, Lituania şi Slovacia.”
Global Slavery Index

80% dintre victimele traficului sexual din UE sunt din România. O arată acest raport, pe care o „prestigioasă” televiziune din România, Pro TV, își propune să-l aprofundeze și să-l expună publicului său român. Totuși, asemenea date statistice și informații, sau concluzia care arată explicit că România este cea mai mare sursă de sclavi a UE, reușesc să-i scape…

Citiți și:
Andreea Arsene: «Ori învingem noi, cei buni, și atunci lumea se va purifica, ori înving ei și apoi devenim sclavii lor»
Cum creează presa occidentală știri negative despre România

yogaesoteric
16 octombrie 2016