S-a întors roata: până și eurofanaticii precum Donald Tusk au început să preia discursul eurosceptic privind migrația

Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European, cel care a declarat odată că susținătorii Brexitului merită un „loc special în iad”, a început să descopere că oponenții săi nu greșeau așa de mult, remarcă The Telegraph.

Actualul prim-ministru polonez a suferit o transformare radicală.

Atunci, el avertiza Marea Britanie cu privire la „selectarea selectivă” înainte de a-i ataca pe susținătorii votului „Leave” în 2019 pentru că nu aveau „schița unui plan” cu privire la modul de realizare a Brexitului.

Acum, Tusk, în vârstă de 67 de ani, a promis că Polonia va „prelua din nou controlul” asupra frontierelor sale și a cerut derogări de la normele Bruxelles-ului, insistând că Varșovia nu va accepta cotele de migranți ale UE.

Recent, Tusk a afirmat că Polonia va interzice temporar migranților să solicite azil pe teritoriul său și a declarat că va „cere” UE să îi „recunoască” decizia.

Dreptul la azil este garantat prin lege, însă dl Tusk a profitat de summitul Consiliului European din 17 octombrie pentru a evita orice dispută juridică din partea Bruxelles-ului. Premierul polonez a anunţat că Uniunea Europeană (UE) a obţinut o înţelegere deplină a provocărilor unice ale Poloniei privind migraţia, în urma discuţiilor de la summit. Tusk a subliniat că toți participanții au recunoscut necesitatea unor răspunsuri specifice la presiunile tot mai mari asupra frontierei de est a Poloniei, pe care a descris-o ca fiind o situație condusă de tacticile hibride ale Belarusului și Rusiei.

„Aceasta a fost prima discuție despre migrație fără ipocrizie, în care toată lumea a recunoscut natura critică a imigrației ilegale organizate de Belarus și Rusia”, a declarat Tusk în timpul unei conferințe de presă post-summit. Premierul a subliniat că lupta Poloniei cu această problemă necesită acțiuni adaptate, iar UE a recunoscut gravitatea situației.

În ciuda primirii favorabile, nu s-au luat decizii definitive în ceea ce privește Pactul UE privind migrația. Acordul, programat pentru implementare completă până în 2026, rămâne un subiect controversat în rândul națiunilor UE. Tusk a subliniat că, în timp ce unele prevederi ale pactului sunt incompatibile cu circumstanțele actuale ale Poloniei, a existat o înțelegere clară a faptului că situația de-a lungul frontierei polono-belaruse este necesară o abordare diferită.

Aceasta face parte dintr-o nouă strategie privind migrația, lansată în contextul în care Belarusul, aliat al Rusiei, continuă să direcționeze migranți ilegali către frontiera poloneză, în încercarea de a destabiliza Polonia, care susține Ucraina.

Varșovia „este necesar să recâștige controlul în proporție de 100% asupra persoanelor care vin în Polonia”, a declarat fostul activist al Solidarității, devenit politician de centru-dreapta.

Europa se îndreaptă spre dreapta

A trecut puțin peste un an de când dl Tusk a înlăturat de la putere Partidul Lege și Justiție, eurosceptic și anti-migranți, în alegerile generale din Polonia.

PiS a câștigat votul popular, dar nu a obținut majoritatea pe care o putea obține coaliția largă de partide a lui Tusk. De atunci, acesta a început să folosească din argumentele celor pe care, în urmă cu câțiva ani de zile, îi amenința cu „iadul”.

Tusk a ajuns să riște să intre în coliziune cu Bruxelles-ul decât să fie depășit pe dreapta de rivalii săi populiști înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor.

În primele nouă luni ale acestui an, numărul trecerilor ilegale ale frontierelor UE a scăzut cu 42%, ajungând la 166.000, comparativ cu 2023.

Cu toate acestea, atitudinea față de migrație s-a înăsprit în rândul statelor membre, iar centrele de prelucrare offshore de tip Rwanda au început să fie discutate, după ce Europa s-a orientat spre dreapta în urma unui șir de alegeri.

Dl Tusk nu este primul nume important anti Brexit care și-a modificat părerea după ce a părăsit Bruxelles-ul pentru a se întoarce într-o capitală națională.

Michel Barnier, fostul negociator pentru Brexit, este acum prim-ministru al Franței și promite o reprimare a migrației ilegale. El conduce un nou guvern de dreapta care depinde de eurosceptica Marine Le Pen pentru a supraviețui.

În cursa sa sortită eșecului pentru președinția Franței în 2022, dl Barnier, în vârstă de 73 de ani, a solicitat un scut juridic din partea instanțelor europene, astfel încât țara sa să nu poată fi sancționată în privința deportărilor. De asemenea, a susținut un referendum privind interzicerea temporară a migrației extracomunitare către Franța.

Despre această modificare de paradigmă, Barnier a răspuns simplu: „Valul s-a modificat”.

Citiți și:
Vin migranții. Europa se dezintegrează
Elitele europene ignoră o realitate care într-o zi va mușca feroce

yogaesoteric
3 noiembrie 2024