Să vedem dacă țările BRICS vor interzice cămătăria
Să vedem dacă țările BRICS vor interzice cămătăria. Sau măcar împrumutatul unor bani pe care băncile nu îi mai au, fiindcă sunt deja împrumutaţi altor „beneficiari”.
Ticăloşiile acestea sunt prea atractive ca să poată fi eradicate uşor din modul de a gândi al celor lacomi!
Sau ţările BRICS doar îşi schimbă stăpânul, căci China, şefa de facto a BRICS, practică şi ea o cămătărie foarte dură, fiind creditoarea celorlalte ţări, cărora le cere şi garanţii de stat când le împrumută sau alte condiţii dintre cele mai autoritare.
Natura opacă a împrumuturilor chineze prin Inițiativa sa Belt and Road a ridicat întrebări în rândul criticilor cu privire la natura împrumuturilor chineze. O nouă cercetare publicată recent analizează 100 de contracte de împrumut chineze către 24 de țări, oferind o perspectivă asupra modului în care China folosește astfel de acorduri pentru a obține efect de pârghie și atrage atenția asupra necesității de mai multă transparență în împrumuturile suverane.
„Nu există nicio clauză specială… Este mai degrabă combinația de clauze care se adaugă împreună la o putere de negociere impresionantă a chinezilor față de debitor și față de ceilalți creditori” (Anna Gelpern, profesor la Georgetown Law).
Studiul „Cum împrumută China: O privire rară asupra a 100 de contracte de împrumut cu guverne străine” a examinat în principal contracte de la China Development Bank și China Exim Bank. Este „prima analiză sistematică a condițiilor legale ale împrumuturilor externe ale Chinei”, potrivit autorilor săi.
A fost nevoie de aproximativ 100 de cercetători și 36 de luni pentru a analiza sistemele de gestionare a informațiilor despre datorii, registrele oficiale și site-urile web parlamentare din 200 de țări împrumutate, pentru a compila setul de date privind contractele de împrumut complete și neredactate între entitățile de stat chineze și debitorii guvernamentali. Ei au colectat, de asemenea, un set de date comparative de 142 de contracte de împrumut de la un grup de peste 20 de creditori non-chinezi.
„Creditorii chinezi se comportă foarte mult ca niște creditorii comerciali: creditori musculoși, pricepuți din punct de vedere comercial, care doresc să fie plătiți la timp și cu dobândă”, iar contractele sunt concepute în consecință, a declarat Brad Parks, director executiv al AidData , care a condus procesul de colectare a datelor.
Cum funcționează împrumuturile Chinei!?
Inițiativa Belt and Road este o inițiativă ambițioasă de infrastructură lansată de guvernul Chinei în 2013, care a presupus o creștere dramatică a împrumuturilor chineze către țările cu venituri mici și medii. Inițiativa a fost criticată, unii punându-i la îndoială motivele și dacă s-au făcut împrumuturi nesustenabile și a contribuit la creșterea nivelului datoriilor.
Acordurile de împrumut sunt scrise pentru a poziționa China drept „creditor preferat” care ar putea solicita mai întâi rambursarea în cazul unei probleme sau al neîndeplinirii obligațiilor, a spus Parks.
China face aceasta în două moduri principale: solicitând împrumutaților să creeze conturi escrow separate sau speciale cu cerințe de sold de numerar pe care China le poate sechestra în caz de neplată și, în esență, cerând țărilor să scutească împrumuturile chineze de eforturile de restructurare cu alți creditori. Studiul se referă la acestea drept clauze „fără Clubul Parisului”, referindu-se la grupul informal de creditori oficiali care coordonează soluții pentru țările debitoare cu dificultăți de plată.
Acele conturi speciale pe care creditorii chinezi le cer debitorilor se găsesc în aproximativ 30% din contracte. Ele sunt adesea ținute secrete, ceea ce face dificilă „obținerea unei imagini clare” nu numai a angajamentelor de împrumut, ci și a fluxurilor de venituri și a resurselor disponibile țărilor, a spus Scott Morris, un membru senior la Centrul pentru Dezvoltare Globală și unul dintre autorii raportului.
Un alt punct de efect de pârghie este că China include adesea prevederi de „încrucișare” sau „anulare încrucișată” care, în esență, leagă diverse împrumuturi între ele. Potrivit studiului, aceste clauze îngreunează un împrumutat să renunțe la un proiect și conferă instituțiilor chineze putere de negociere și influență politică.
Un exemplu clar în acest sens este în Argentina, unde un împrumut de 2 miliarde de dolari de la China Development Bank pentru un proiect feroviar avea o clauză de anulare încrucișată legată de un împrumut de 4,7 miliarde de dolari de la băncile chineze pentru un proiect de baraj hidroelectric. Când o nouă administrație prezidențială a intervenit și a încercat să anuleze proiectul barajului din motive de mediu, China Development Bank a amenințat că va anula împrumutul pentru proiectul feroviar. Guvernul Argentinei și-a anulat decizia.
Deși o mare parte din limbajul din contracte poate fi privit ca fiind motivat din punct de vedere economic sau comercial, unele dintre prevederi sunt de natură mai politică, a spus Morris. De exemplu, unele contracte prevăd că întreruperea legăturilor diplomatice cu China ar duce la incapacitate de plată.
O îngrijorare este că, dacă alți creditori văd aceste contracte, se vor grăbi să urmeze exemplul Chinei și vor solicita garanții suplimentare sau alte cerințe în împrumuturile lor, a spus Gelpern. Dacă se petrece aceasta, țările cu venituri mici care se luptă cu poveri nesustenabile ale datoriilor sunt cele care vor avea de suferit.
Studiul pe larg este disponibil aici: „Cum împrumută China: O privire rară asupra a 100 de contracte de împrumut cu guverne străine”
A se vedea si: „China demands Indonesian state budget guarantee…”
Citiți și:
China globalizează Lumea finanțându-i dezvoltarea
Cum și-a făcut China, fără zgomot, un imperiu?
yogaesoteric
26 iunie 2024