Scandalos! Statul pune taxă pe APA de izvor! Legea este în parlament
De când se știe, românul a băut nestingherit din apa izvoarelor întâlnite în peregrinările sale și a știut dintotdeauna că accesul liber la apă este un drept pe care nimeni, nicăieri și niciodată nu l-a îngrădit.
Era și este de neimaginat ca mergând de-a lungul și de-a latul țării sale să constate că izvoarele pe care le știa pot fi împrejmuite, iar lacătul de la poartă și eventual o inscripție la vedere să-l facă să conștientizeze că băutul apei este un lux pentru care statul percepe taxă.
Neimaginabilul este pe cale să se realizeze, iar băutul liber din izvor ar putea deveni o amintire, caci iată, legea ce va reglementa acest coșmar a fost elaborată de guvern și este pe cale să fie adoptată în parlament. Așa-zisa lege a resurselor hidrominerale.
Astfel, apa de izvor va fi considerată o resursă minerală pentru consumul căreia statul va încasa o redevență similară redevențelor încasate pentru extragerea oricărui minereu. Taxa se va încasa de către A.N.R.M. (Agenția Națională a Resurselor Minerale) prin intermediul micilor și marilor afaceriști care vor putea concesiona izvoarele pe 49 de ani.
Inițiatorul legii apreciază că prin punerea în aplicare a licențelor de concesionare a izvoarelor, titularii vor efectua investiții în baza cărora vor fi create aproximativ 10.000 de locuri de muncă, iar încasările la bugetul de stat din redevențe pentru resurse minerale se vor dubla. Nu știm cât se încasează din redevențe, bănuim că sumele sunt mari, și ne mai comunică inițiatorul că prin taxarea apei de izvor acestea se vor dubla. Frumos și promițător nu-i așa?
Dar ce știm cu certitudine este că valoarea acelor investiții se va deconta de la populație, cele 10.000 de locuri de muncă vor fi plătite din banii de la populație, sumele ce vor dubla nivelul redevențelor vor fi încasate de la populația care până acum putea să bea apă gratis de la izvor, iar tot acest coșmar se datorează guvernului aflat în goană după bani.
Potrivit proiectului de lege, o apă de izvor recunoscută oficial poate fi valorificată în sensul precizat mai sus. Cu alte cuvinte, ne-am putea aștepta ca un împuternicit al statului să recunoască oficial că apa din fântâna din care a băut bunicul și acum beau strănepoții provine din izvor și ca urmare cine vrea să bea, plătește. Oare pe când taxa și pe respirat aerul curat?
O intenție în acest sens a fost exprimată de curând și la Parlamentul European, însă state membre ale Uniunii Europene precum Franța, Germania și altele au fost categoric împotriva unor asemenea tendințe, care în definitiv duc la limitarea accesului la această resursă, pentru o mare parte a populației. Dar ce nu se acceptă la nivel european poate că este posibil la români.
Este imperios necesar ca, înainte de a legifera un domeniu atât de sensibil, unde impactul social se presupune a fi semnificativ, legislativul să consulte partenerii sociali și să țină cont de punctul de vedere al acestora. Cel puțin așa ar fi normal să se petreacă într-o ţară ce se vrea democratică.
Nu și la noi, pentru că deși Consiliul Economic și Social, organism consultativ al parlamentului și guvernului unde sunt reprezentați partenerii sociali, a dat un aviz negativ proiectului de lege, guvernul nu a ținut cont și a mers mai departe depunând proiectul spre aprobarea parlamentului. Aceasta fiind situaţia, ne mai rămâne o singură nădejde, aceea ca Dumnezeu să ne dea mintea cea de pe urmă.
Citiţi şi:
Adevăruri ascunse, deranjante si nebănuite despre privatizarea apei
Otrăvirea apelor României şi subjugarea populaţiei
yogaesoteric
22 septembrie 2019