Se rupe complet Europa

Marea poveste de dragoste vândută de specialişti în marketing politic sub forma unei Uniuni Europene prospere, libere şi puternice se transformă de la an la an într-o melodramă cu accente de refulare socială. Ultima dată, supapa nemulţumirilor a fost doar puţin deschisă în Franţa, dar suficient cât să dea naştere unui nou subiect – şi francezii vor să părăsească UE! S-a vorbit de Frexit la Paris, în timpul protestelor, se va discuta şi despre alte state în zilele următoare. Din nordul şi până în sudul continentului, mânia cetăţenilor e tot mai mare şi creşte direct proporţional cu lipsa de interes a politicienilor pentru nevoile, aşteptările şi pretenţiile alegătorilor.

Curtea Europeană de Justiţie a decis la 10 decembrie 2018 că Marea Britanie poate „denunţa” unilateral contractul prenupţial semnat cu Uniunea Europeană. A fost o lovitură zdravănă dată tuturor adepţilor globalismului. De acum încolo, orice ţară este liberă să părăsească UE fără permisiunea celorlalte 27 de state membre ale blocului comunitar, conform statutului. Era şi de aşteptat o asemenea hotărâre a CJUE, căci niciun organism, şi cu atât mai puţin UE care promovează şi garantează drepturile şi libertăţile, nu poate constrânge pe cineva să rămână membru într-o organizaţie din care nu mai doreşte să facă parte.

Undă verde pentru denunţări

Cine mai pofteşte, cine mai doreşte, la Bruxelles se primesc dosare pentru retragerea din UE. Marea Britanie este primul stat care părăseşte Uniunea, dar cu siguranţă nu şi ultimul. Italia are scris acordul, lipseşte doar să-l livreze Consiliului, în timp ce restul ţărilor aşteaptă doar să vadă până la ce nivel creşte euroscepticismul în rândul cetăţenilor.

E drept că pentru fiecare denunţător în parte există consecinţe diferite, însă asta nu pare a-i îngrijora în vreun fel pe oamenii de rând, şi aşa aduşi în pragul crizei de deciziile politicienilor. De exemplu, la Londra, Theresa May a încercat să-i avertizeze pe englezi în legătură cu aceste consecinţe, dar anunţul său n-a avut niciun efect. Mai mult, laburiştii susţin că sunt pregătiţi să formeze un nou guvern dacă Executivul May cade azi.

Progresistul Macron are coliva făcută

Din punct de vedere politic, Emmanuel Macron e un lider „mort”, are coliva deja pregătită, adversarii deja îi aranjează parastasul. Imaginea sa e ferfeniţă, la Washington şi Istanbul se fac glume pe seama modului în care gestionează cazul protestelor, asta în timp ce alţi lideri nici nu se mai sinchisesc să-l bage în seamă.

„O zi şi o noapte foarte triste. Poate că este timpul să se pună capăt Acordului de la Paris, ridicol şi extrem de scump şi să se dea bani oamenilor, reducând impozitele”, a comentat cu maliţiozitate preşedintele SUA.

Tonul lui Trump a fost urmat şi de Recep Tayyip Erdogan, doar că liderul Turciei a ţinut să accentueze imaginea Franţei îngenuncheată: „Dezordinea domneşte pe străzi în numeroase ţări europene, dar mai ales în Paris. Televiziunile şi jurnalele de ştiri transmit imagini cu maşini în flăcări, magazine prădate, riposta din ce în ce mai violentă a poliţiei împotriva manifestanţilor”. Să-l auzi pe Erdogan condamnând „riposta violentă a poliţiei împotriva manifestanţilor”, asta e gluma anului 2019!

În fine, italianul Matteo Salvini l-a pus la colţ pe Napoleonul bancherilor: „Macron nu reprezintă o problemă pentru mine, el este o problemă pentru poporul francez”.

Citiți și:

Europa aşa cum aceasta este acum nu are niciun motiv să existe

Europa, la o probă de foc (dar poate un foc de paie)

yogaesoteric
18 mai 2019