Secretele prin care ți se induce să cheltuiești mai mult în mall-urile din România. Sunt gândite și în așa fel încât să pierzi noțiunea timpului

Inițial concepute ca spații unde diverși comercianți se adunau pentru a oferi o gamă largă de produse, accesibile dintr-un singur loc, mall-urile au devenit locuri predilecte pentru petrecerea timpului liber.

Deși majoritatea vizitatorilor vin în continuare pentru a achiziționa produse, atractivitatea unui centru comercial modern depinde în mare măsură de facilitățile adiționale pe care le oferă, dincolo de magazine. Astfel, centrele comerciale noi atrag mai mulți vizitatori decât cele vechi, care, la rândul lor, se străduiesc să se reinventeze prin adăugarea de noi opțiuni de divertisment, cum ar fi săli de fitness, arcade de jocuri, restaurante și cafenele, pentru a rămâne relevante și atractive pentru public.

Această componentă, de relaxare, pare ușor subestimată de clienții mall-urilor, dar modul în care sunt gândite și amplasate unele facilități dintr-un centru comercial nu este întâmplător, iar efectul asupra vizitatorilor este mai mare decât am crede. Evident, primul factor care influențează modul în care va arăta un centru comercial, fie că va fi un mall sau un complex mai mare, este dat de teren și amplasamentul acestuia.

La marginea orașelor, unde și terenurile pot fi mult mai generoase, se poate merge pe varianta de complex comercial care să includă mai multe clădiri. Următorul pas este influențat de planul de afaceri al dezvoltatorului/investitorului. Se pleacă de la viziunea acestuia și este o etapă în care pot participa și arhitecții pentru a evalua posibilitățile pe care le oferă terenul și amplasamentul acestuia.

Așadar, sunt investitori tradiționali care vor să păstreze specificul centrelor pe care le-au mai avut în trecut, dar și investitori noi care au o imagine/idee despre cum vor să arate centrele comerciale pe care și le doresc. După toate acestea, se trece la eficientizarea conceptului pentru a se încadra și în parametri permiși de buget. Cu alte cuvinte, conceptul este necesar să devină fezabil din punct de vedere financiar și să se încadreze în bugetul alocat de investitor.

După cum v-ați obișnuit deja, marile centre comerciale moderne, inclusiv cele de tip mall, vin cu un retailer mare la pachet. Acesta este anunțat aproape fără excepție încă din faza de proiect de către investitor. Majoritatea centrelor noi au din start un asemenea chiriaș, care este folosit și ca element de atragere a altor retaileri în viitorul centru comercial.

Majoritatea centrelor comerciale din România au o componentă de relaxare tot mai mare. Mall-uri devin într-un fel o destinație turistică în sine la final de weekend, iar asta se datorează diverselor facilități, de la restaurante și cafenele, la săli de fitness, patinoare, piscine, săli de jocuri și cinematografe. Cinematografele se regăsesc cu precădere la etajele superioare. De ce tocmai la ultimul etaj?

Cinematografele sunt generatoare de trafic. Aduc vizitatori în mall. Până la ele, cei care vin să vadă un film au un traseu de parcurs, unul care este gândit înainte. Nu este obligatoriu, dar există în general o separație de funcționalitate. Deși nu este o regulă, cinematografele sunt puse în corelare și cu zonele de food-court, unde se află restaurantele și cafenelele.

Iar pe drumul lui pot apărea multe tentații, de la magazine de haine și încălțăminte, la restaurante și cafenele, pe care le poate vizita fie înainte de film ori după încheierea acestuia. Și pot observa și vizitatorii mall-urilor că și alte facilități, cum ar fi zonele de food-court, sălile de jocuri sau cele de fitness, se regăsesc în zone ale mall-urilor care te obligă să treci prin fața multor magazine.

Deși un centru comercial ar fi firesc să fie, eminamente, un conglomerat de magazine, iar nevoile retailerilor este necesar să fie prioritizate, viziunea actuală este centrată pe client, ne mai spune arhitectul. Și ne putem da seama că nu este doar o deviză prin care dezvoltatorii vor să-și arate interesul pentru o experiență cât mai plăcută pentru clienți, ci are în spate motive pragmatice.

Dacă un mall are cât mai multe facilități, dacă este bine compartimentat, are căi de acces largi și nu este un coșmar de navigat dintr-o parte în alta, clienții îl vor prefera în detrimentul altui centru comercial care nu dispune de aceste facilități. Cu alte cuvinte, degeaba ai retaileri dacă potențialii clienți se țin departe de centrul tău comercial.

În România, ultimele date oficiale, cele de la finele trimestrului al treilea al anului trecut, arătau că stocul național de spații de retail moderne ajunsese la 4,2 milioane de metri pătrați. În comparație, Polonia avea circa 12,4 milioane de metri pătrați de spații comerciale moderne, ceea ce înseamnă că mai este loc de dezvoltare în România pentru a crește stocul de spații comerciale raportate la populație.

Citiți și:
Viziunea globalistă: orașele-închisoare „de 15 minute” și sfârșitul proprietății private
Gheorghe Piperea despre legea care forțează apariția „orașelor de 15 minute” în România

yogaesoteric
11 martie 2024