Serbia joacă la două capete. După ce președintele Vucic a refuzat invitația de a participa la BRICS, vicepremierul a fost primit de președintele Rusiei

Serbia preferă BRICS: este o șansă și o reală alternativă la UE

Pentru Serbia, BRICS este o șansă și o reală alternativă la UE. BRICS nu cere nimic de la Serbia și poate oferi mai mult decât cere, a declarat într-un interviu pentru RIA Novosti vicepremierul Serbiei, Aleksandar Vulin.

„Această organizație nu cere nimic Serbiei, dar poate oferi mai mult decât cerem noi. Iar UE cere de la noi totul, dar deja nu mai sunt sigur ce ne oferă. BRICS este șansa noastră și o alternativă reală. Mă pronunț foarte clar ca Serbia să analizeze foarte bine toate posibilitățile BRICS și să coopereze cât se poate mai strâns cu țările membre ale organizației”, a declarat Vulin, potrivit Rador Radio România.

Însă președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că nu va putea accepta invitaţia preşedintelui rus Vladimir Putin de a participa la summitul BRICS din Rusia luna viitoare, conform Moscow Times.

„Avem oaspeţi importanţi [care vin] din străinătate la acea dată”, a declarat Vucic, citat de serviciul Balkan al Radio Free Europe/Radio Liberty.

Kazan, capitala Tatarstanului, va găzdui o reuniune BRICS la nivel înalt în perioada 22-24 octombrie.

Uniunea Europeană a avertizat Serbia că menţinerea unor legături puternice cu Rusia este „incompatibilă” cu aspiraţia acesteia de a adera la UE, după ce viceprim-ministrul Serbiei, Aleksandar Vulin, a descris Belgradul drept un „aliat al Rusiei” atunci când s-a întâlnit cu Putin la Forumul Economic Estic de la Vladivostok.

Serbia are legături istorice strânse cu Moscova şi depinde în mare măsură de gazul rusesc. Deşi a condamnat invazia rusă în Ucraina la Organizaţia Naţiunilor Unite, Belgradul a refuzat să impună sancţiuni Kremlinului.

Relația Serbiei cu UE

Serbia este una dintre țările din Balcanii de Vest care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană. Negocierile de aderare între Serbia și UE au fost deschise oficial în ianuarie 2014, iar de atunci, Serbia a lucrat la implementarea reformelor necesare pentru a îndeplini criteriile de aderare stabilite de UE. Aceste reforme acoperă o gamă largă de domenii, inclusiv statul de drept, combaterea corupției, drepturile omului, economie, și protecția mediului.

Cu toate acestea, există mai multe provocări care îngreunează procesul de aderare. Una dintre cele mai mari probleme este legată de relațiile Serbiei cu Kosovo, care și-a declarat independența în 2008. UE a insistat asupra normalizării relațiilor între Belgrad și Priștina ca o condiție esențială pentru progresul în negocierile de aderare.

De asemenea, există îngrijorări legate de statul de drept în Serbia, inclusiv independența justiției și libertatea presei. Progresele în aceste domenii sunt monitorizate îndeaproape de către UE și sunt esențiale pentru continuarea negocierilor de aderare.

În ciuda acestor obstacole, Serbia beneficiază de o relație strânsă cu UE. Țara primește fonduri de preaderare prin Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA), care ajută la implementarea reformelor și dezvoltarea infrastructurii. Serbia este, de asemenea, parte a unor acorduri comerciale preferențiale cu UE, ceea ce facilitează accesul produselor sârbești pe piața europeană.

Citiți și:
Originea și dezvoltarea BRICS
Noul sistem sangvin al BRICS

yogaesoteric
22 septembrie 2024