Setea imensă și obsesivă de bani

Motto: „Niciodată nu se stinge setea de a avea cât mai mult, niciodată această sete nu este potolită; te chinuie dorinţa de a spori avutul tău, așa cum după aceea te chinuie și teama de a nu-l pierde.”
Cicero

În anul 1923, opt dintre cei mai bogați oameni din lume s-au întâlnit într-un cadru organizat. La vremea respectivă întâlnirea lor a fost puternic mediatizată. S-a estimat atunci că averea lor combinată depășea averea guvernului Statelor Unite. Prin urmare, acești oameni știau cum să-și câștige existența, făcând foarte mulți bani.

Să-i vedem 25 de ani mai târziu:

1. Președintele celei mai mari companii de producere a oțelului, Charles M. Schwab, a murit falit.
2. Președintele celei mai mari companii de gaze, Howard Hubson, a murit într-un azil de nebuni.
3. Unul dintre cei mai mari comercianți de bunuri de larg consum, Arthur Cutton, a murit insolvent.
4. Președintele Bursei din New York, Richard Whitney, a fost condamnat și a ispășit 3 ani și 4 luni în închisoarea Sing Sing, fiind ulterior eliberat condiționat.
5. Membrul Cabinetului prezidențial al SUA, Albert Fall, a fost condamnat cu suspendare.
6. Cel mai mare „urs” al Wall Street-ului, Jessie Livermore, s-a sinucis.
7. Președintele celui mai mare monopol din lume, Ivar Kreuger, s-a sinucis.
8. Președintele Băncii Reglementelor Internaționale, Leon Fraser, s-a sinucis.

Așadar, ce s-a petrecut între timp? Unde au greșit acești oameni? Este clar că au reușit ceea ce mulți nu sunt în stare: să adune foarte, foarte mulți bani. Au devenit extrem de bogați. Aceasta le permitea să ducă o viață total lipsită de griji, într-o bunăstare despre care mulți dintre noi nici măcar nu-și pot imagina ce ar putea să însemne. Și atunci, ce le-a lipsit? De ce nu s-au putut opri?

Este evident că pe cât de pricepuți au fost în a face bani, pe atât de ignoranți au fost în a-și trăi în mod armonios propria viață. Au urmărit un singur gând: să facă bani. Este adevărat că banii îți asigură bunăstare și statut social. Îți asigură adăpostul, hrana zilnică, îmbrăcămintea, sănătatea. Dar banii nu sunt decât un mijloc de schimb pentru a obține toate acestea.

Acești opt bogați ai planetei și-au făcut din a câștiga bani un scop în sine. Nu știm dacă aceasta a fost consecința unor frustrări acumulate în copilărie sau influența societății capitaliste în care au trăit. Poate chiar amândouă.

Adevărul este că nimeni nu ne învață cum să trăim și ce să prețuim mai mult. De aceea vedem astăzi atâția oameni prinși în capcana business-ului, neglijându-și familia, prietenii, sănătatea, propria fericire. Ce le-am putea spune acestor oameni? Poporul nostru are o vorbă care face mai mult decât o mie de cuvinte: „Nu râvni prea mult, ca să te poţi bucura de ceea ce ai”.

Iată și o mică perlă de înțelepciune orientală: „Pentru a înainta, un vapor are nevoie de apă. Fără apă, nu poate face nimic. Totuși, dacă aceeași apă intră în vapor, acesta începe să aibă probleme și riscă să se scufunde.” Tot așa și noi, oamenii, trăim într-un mediu în care câștigul financiar este o necesitate vitală. Fără bani, n-am mai putea merge înainte. Dar să nu lăsăm banii să ne intre și în suflet. Să nu lăsăm ceva care este doar un mijloc de trai să devină un lanț greu, o capcană și un mijloc insidios pentru propria distrugere. Să ne distanțăm un moment de toate și să ne punem întrebarea: „Oare a intrat apa și în vaporul meu?”.

În urma unui studiu efectuat de specialiștii britanici în 2013, Costa Rica se afla în fruntea țărilor cu cei mai fericiți locuitori de pe planetă. Studiul a fost inițiat de fundația NEF (New Economics Foundation) și s-a desfășurat în 143 de țări, care cuprind 99% din populația planetei. În mod surprinzător, în clasificarea finală, 9 din primele 10 locuri au fost ocupate de țări latino-americane. Acestea au avut cele mai mari procente de locuitori care s-au declarat fericiți și mulțumiți cu viața lor. În Costa Rica, grație unor politici de mediu foarte eficiente (99% din energia țării provine din resurse regenerabile!) speranța de viață este de 78,5 ani (mai mare decât în SUA), iar 85% dintre locuitori se declară foarte satisfăcuți de viața pe care o duc.

Autorii studiului sunt de părere că politica democratică, bogăția patrimoniului natural, legăturile familiale și sociale solide, echilibrul între viața personală și cea socială sunt factorii care contribuie la această viziune optimistă asupra vieții. Pe locul al 2-lea s-a aflat Republica Dominicană, iar pe locul al 3-lea, Jamaica. În schimb, multe dintre țările occidentale dezvoltate au avut scoruri neașteptat de mici: Marea Britanie s-a clasat pe locul 74, iar Statele Unite pe locul 114! Reamintim că numărul total al țărilor anchetate a fost 143.

Cât despre noi, românii, i-am surclasat pe americani cu 44 de locuri. Ocupăm locul 70 în acest studiu…

În 2019, clasamentul întocmit de ONU arată destul de diferit. Este foarte posibil ca starea de fericire a oamenilor din diferite țări să se fi modificat în timp, dar cu siguranță criteriile de apreciere au fost diferite… și este lesne de înțeles de ce! Astfel, anul acesta, în fruntea clasamentului se află Finlanda (al doilea an consecutiv), iar SUA a urcat spectaculos pe locul 19! Primele trei clasate în anul 2013 au coborât simțitor – Costa Rica a ajuns pe locul 12 –, sau chiar foarte mult – Jamaica pe locul 57 și Republica Dominicană pe locul 77. Cât despre noi, se pare că suntem mult mai fericiți decât în urmă cu 6 ani: România ocupă poziția 48 în acest clasament.

Citiți și:

Fericirea artificială – drogul secolului XXI. Bunurile materiale – criteriul «capcană»

Buthan, regatul fericirii

yogaesoteric
15 iulie 2019