SHIVAMBU SHASTRA – Vindecarea prin Urinoterapie

48.477 0

Articol apărut în limba română în revista NEXUS (www.nexusmagazine.ro), nr.1 (iunie-iulie 2005), extras din revista australiană NEXUS NEW TIMES (www.nexusmagazine.com), vol. 9/ nr. 4 (iunie-iulie 2002).

Practica ayurvedică antică a urinoterapiei renaşte, în timp ce nenumăratele ei beneficii pentru sănătate sunt explorate de oameni de ştiinţă, terapeuţi şi de publicul larg.

TREZIREA VINDECĂTORULUI INTERIOR

Trăim într-o eră magică: peste tot în jurul nostru, pe toate nivelele, suntem martori la conexiunile dintre Orient şi Occident, antic şi modern, moştenire spirituală şi ştiinţă. Suntem cu adevărat norocoşi să trăim într-o astfel de perioadă emoţionantă şi să fim capabili să privim cu uimire la modul în care viaţa se dezvăluie chiar în faţa ochilor noştri. Cercetarea ştiinţifică modernă descoperă astăzi că ideile spirituale antice se apropie foarte mult de cele mai recente descoperiri din domeniul fizicii cuantice şi de metodele de vindecare prin unde.

O astfel de practică puternică pentru vindecare, ce continuă să înflorească şi astăzi, este Shivambu Shastra, respectată mii de ani ca „mamă a medicinii ayurvedice” şi cunoscută în mod obişnuit ca „terapia cu urina proprie”. Shivambu înseamnă literal „apa lui Shiva”, făcând referire la caracterul favorabil al acestei practici. „Metoda de a bea urină pentru întinerire” este descrisă în Shivambu Kalpa Vidhi, parte a unui document vechi de 5.000 de ani, numit Damar Tantra, care face legătura între această practică şi Vede, textele sacre hinduse. Terapia cu urina proprie era privită ca una dintre manifestările divine ale inteligenţei cosmice şi a fost folosită astfel de yoghinii indieni pentru a trezi şi ridica energia kundalini până la al treilea ochi.

Există ceva ezoteric în privinţa urinei. Ea este considerată o hrană supranaturală vie deoarece este un produs secundar al sângelui şi conţine „forţa vieţii” sau prana. Folosirea urinei ca instrument terapeutic îl reflectă pe „vindecătorul interior” care acţionează atât pe un nivel mecanicist cât şi pe un nivel energetic. Aceasta implică faptul că urina, ca substanţă holografică, are abilitatea de a influenţa toate nivelele fiinţei – de la cel fizic, prin câmpurile electromagnetice ale emoţiilor şi minţii, pâna la vibraţiile mai subtile ale sufletului.

Urina este considerată o sursă inestimabilă de hrănire şi vindecare. Nu s-a discutat despre ea şi nu a fost promovată ca medicament deoarece a fost prea controversată şi nu reprezintă o sursă de venituri. Urina proprie a fiecărui om, hrană vie, conţine elemente care sunt specifice doar acelui corp. Corpul nostru produce constant o varietate uriaşă de anticorpi, hormoni, enzime şi alte substanţe chimice naturale pentru a-şi regla şi controla funcţiile şi a combate dezechilibrele de care se poate să nu fim conştienţi. Studii clinice au dovedit că miile de substanţe chimice critice ale organismului şi substanţele nutritive care sfârşesc în urină reflectă funcţiile corpului individual. Când sunt reutilizate, aceste substanţe chimice şi nutritive acţionează ca vaccinuri naturale, agenţi antibacterieni, antivirali şi anticancerigeni; ele ajută şi la echilibrarea hormonală şi în cazurile de alergii. Informaţia pe care o conţine urina nu poate fi deci copiată sau obţinută din nici o altă sursă. La fel după cum natura nu produce doi oameni exact la fel, nu există două mostre de urină în lume care să conţină exact aceiaşi componenţi.

UN PRODUS SECUNDAR STERIL AL FILTRĂRII SÂNGELUI

Urina nu este o substanţă murdară şi toxică respinsă de organism. Urina este un produs secundar al filtrării sângelui, nu un reziduu al filtrării. Medical se face referire la ea cu numele de „ultrafiltrat plasmatic”. Ea este un derivat purificat al sângelui, produs de rinichi – a căror funcţie principală nu este excreţia, ci reglarea tuturor elementelor şi a concentraţiilor acestora din sânge. Urina poate fi comparată cu ceea ce rămâne în urma unei mese bogate, iar această metaforă ne poate ajuta să înţelegem de ce elimină corpurile noastre elemente care sunt valoroase pentru sănătatea şi bunăstarea noastră.

Sângele trece prin ficat, unde sunt îndepărtate toxinele ce urmează a fi evacuate ca resturi solide. Acest sânge purificat, curat, trece printr-un proces de filtrare în rinichi, unde este colectat excesul de apă, săruri, vitamine, minerale, enzime, anticorpi, uree, acid uric şi alte elemente care nu pot fi folosite de către corp în acel moment, sub forma acelei soluţii apoase, sterile, purificate care este urina. Funcţia rinichilor este de a păstra în echilibru diferitele elemente din sânge. Elementele importante din sânge sunt filtrate şi evacuate nu pentru că ar fi toxice şi dăunătoare pentru organism, ci deoarece corpul nu are nevoie de o anumită concentraţie a unui element în acel moment specific. Acest proces de reglare, executat de rinichi, este cel care ne permite să mâncăm şi să bem la o masă mai mult decât are nevoie corpul atunci.

COMPONENŢI BIOCHIMICI

Se estimează că urina are mii de compuşi biochimici, dar nu au fost studiaţi decât aproximativ 200. Ea conţine un sortiment incredibil de substanţe nutritive, enzime, hormoni, anticorpi naturali şi agenţi de apărare imunitară de importanţă critică.
Unii dintre aceşti componenţi merită o examinare suplimentară – cum ar fi alantoina (care protejază împotriva insolaţiei şi se găseşte şi în tătăneasă şi în aloe vera); creatinina (aminoacid popular printre culturişti); hormonul DHEA (cu proprietăţi împotriva îmbătrânirii, a cancerului şi a obezităţii, dovedite prin cercetare); melatonina (cunoscută pentru efectul ei calmant şi de întărire a corpului fizic şi a imunităţii; hormoni sexuali precum testosteronul, androgenul şi estrogenul. Având în vedere un astfel de sortiment de ingredienţi sunt mai uşor de înţeles efectele antibacteriene, fungicide, antivirale, antineoplastice, anticonvulsive şi antispasmodice ale urinei.

Dr. A. H. Free a publicat în cartea sa, Urinalysis in Clinical Laboratory Practice, o listă de constituenţi ai urinei care nu era completă nici în anul 1975:

Acid ascorbic 30 mg/zi

Acid folic 4 mg/zi

Acid glutamic 308 mg/zi

Acid pantotenic 3 mg/zi

Alanină 38 mg/zi

Alantoină 12 mg/zi

Aminoacizi 2,1 g/zi

Arginină 32 mg/zi

Azot 15 g/zi

Bicarbonat 140 mg/zi

Biotină 35 mg/zi

Calciu 23 mg/zi

Cistină 120 mg/zi

Creatinină 1,4 mg/zi

Dopamină 0,40 mg/zi

Epinefrină 0,01 mg/zi

Fenilalanină 21mg/zi

Fier 0,5 mg/zi

Fosfor organic 9 mg/zi

Glicină 455 mg/zi

Glucoză 100 mg/zi

Inozitol 14 mg/zi

Iod 0,25 mg/zi

Lizină 56 mg/zi

Magneziu 100 mg/zi

Mangan 0,5 mg/zi

Metionină 10 mg/zi

Ornitină 10 mg/zi

Potasiu 2,5 mg/zi

Proteine 5 mg/zi

Riboflavin 0,9 mg/zi

Tirozină 50 mg/zi

Triptofan 28 mg/zi

Uree 24,5 mg/zi

Vitamina B12 0,03 mg/zi

Vitamina B6 100 mg/zi

Zinc 1,4 mg/zi

ACŢIUNI, BENEFICII ŞI APLICAŢII

Orice substanţă care a fost în sânge nu poate fi dăunătoare pentru persoana de la care a provenit. Pe lângă asta, când e luată intern, urina nu merge direct în sânge ci călătoreşte prin sistemul digestiv, unde constituenţii ei sunt resortaţi. Cei folositori sunt refolosiţi, iar ceilalţi sunt respinşi ca reziduu solid. Când creşte nivelul de toxine intestinele şi sistemul limfatic sunt stimulate pentru a elimina orice excremente stagnante acumulate în colon. Cantitatea de toxine din urina fiecărei persoane este legată de cantitatea de excremente ce stagnează în colon. Toxinele, în cantităţile mici care se găsesc în urină, stimulează astfel o reacţie de curăţire în fiecare individ, vaccinează şi protejează corpul împotriva bolii.

Studiile asupra ureei, considerată substanţa solidă organică otrăvitoare din urină, au arătat că, odată reciclată prin ingerare, ea este convertită într-un aminoacid esenţial, ajutând corpul să folosească mai eficient proteinele. Ureea s-a dovedit a fi şi un agent antibacterian şi antiviral extraordinar de eficient, una dintre cele mai bune substanţe naturale diuretice şi una dintre cele mai eficiente substanţe emoliente ale pielii descoperite vreodată. Ureea măreşte de fapt capacitatea pielii de reţinere a apei prin deschiderea straturilor de piele pentru legăturile de hidrogen, atrăgând umiditate către celulele pielii uscate. Ca substanţă diuretică naturală este de nedepăşit şi este de asemenea larg prescrisă în cazuri de edem sau tumoare, glaucom, epilepsie, meningită şi pentru a reduce presiunea cerebrală şi spinală excesivă. Ureea este un agent medicinal aprobat de FDA (abrev. pentru Food & Drug Administration în S.U.A.) iar proprietăţile sale antineoplastice remarcabile sunt utilizate în medicamentele şi tratamentele împotriva cancerului. Chiar acidul uric, despre care se crede în mod normal că este un reziduu ce poate cauza gută, are implicaţii medicale uriaşe, cum ar fi acţiunea de apărare împotriva cancerului şi îmbătrânirii prin distrugerea activă a radicalilor liberi. Urochinaza, altă enzimă găsită în urină, este folosită ca medicament pentru a dizolva cheagurile de sânge şi este larg întrebuinţată pentru deblocarea arterelor coronare la victimele atacurilor de inimă.

Una dintre cele mai mari companii producătoare de medicamente fertilizante din lume foloseşte hormonul care îmbunătăţeşte ovulaţia, aflat în urina umană, pentru a fabrica Pergonal şi a raportat că a avut vânzări de 855.000.000 $ în anul 1992 (cifră care a continuat să crească de atunci). Mai multe exemple de aplicaţii medicale comerciale ale urinei şi ureei aflată în uz astăzi includ Murine Ear Drops şi Murine Ear Wax Removal System; Ureaphil, un diuretic făcut din uree; Urofollotropin, un extract din urină pentru fertilitate; Ureacin, o cremă cu uree pentru problemele pielii; Amino-Cerv, o cremă cu uree pentru tratamente cervicale; Premarin, estrogen extras din urină pentru ulceraţii ale pielii, arsuri, răni infectate şi alte scopuri.

O ŞTIINŢĂ SUBTILĂ

Majoritatea urinoterapeuţilor nu au căutat niciodată o explicaţie ştiinţifică a motivului sau modului de funcţionare a acestei terapii; propriile lor experienţe s-au dovedit a fi mai mult decât suficiente. Deoarece interesul medicinii moderne în aspectele puternic vindecătoare ale lui Shivambu Shastra este în creştere, se întreprinde o cercetare tot mai intensă şi sunt revelate tot mai multe aspecte pentru a da o bază ştiinţifică istoriei foarte bogate a acestei terapii.

Ayurveda consideră boala ca fiind cauzată de o modificare a echilibrului metabolic intern, manifestat în individ prin cele cinci elemente (eter, aer, foc, apă şi pământ). Revenirea sănătăţii implică reechilibrarea metabolismului pentru a obţine echilibrul elementelor. În termeni ştiinţifici terapia cu urina proprie poate fi considerată ca o extensie a metodelor lui Jenner şi Pasteur, ca autoinoculare sau autovaccinare. Anumite substanţe corporale care au fost îndepărtate din corp, dintre care unele poate că au fost produse ca rezultat al unui dezechilibru, sunt reintroduse în corp în mici cantităţi şi reabsorbite în sânge, fie prin intestine, fie prin piele. Aceasta dă sistemului imunitar toată informaţia de care are nevoie şi şansa de a reacţiona corespunzător pentru a dobândi homeostaza.

Coen van der Kroon, în cartea sa The Golden Fountain, propune ceea ce el numeşte „teoria transmutaţiei” pentru mecanismele ascunse ale lui Shivambu Shastra. Propunerea sa este coerentă, dacă luăm în considerare trecerea vizibilă de la reducţionism la holism în cercetarea ştiinţifică. Teoria susţine capacitatea corpului, prin schimb energetic, de a „scurtcircuita” sistemul prin ingerarea propriilor fluide secretate de corp, pentru a stimula forţele transmutaţionale din interior şi pentru a cere corpului să transforme substanţele nefolosibile în substanţe utilizabile. Van der Kroon crede că terapia cu urina proprie ar putea restructura ADN-ul alterat, în special când se ţine post cu urină.

Doctorul în medicină şi urinoterapeutul Johann Abele se exprimă astfel: „…se pune întrebarea dacă urina nu ar putea fi considerată un fel de hologramă lichidă. Odată ce corpului îi este atrasă atenţia asupra urinei într-un mod neconvenţional (cum ar fi reintroducerea ei în corp prin injectare intramusculară sau prin ingerare), întregul organism o evaluează şi îşi actualizează propriile mecanisme de reglare…”

Izopatia este o altă ipoteză validă care merită luată în considerare. Odată ce microbii din sânge au evoluat până la un nivel patogen, reversarea procesului până la o fază în care să fie mai puţini dăunători va facilita recuperarea. Modul primar de a face asta este prin regim, pentru a reechilibra pH-ul sanguin. În cazurile grave procesul poate fi accelerat biologic, după cum au demonstrat rezultatele cercetării profesorului Enderlein asupra ciclului de viaţă al paraziţilor interni. Un microb patogen evoluat care produce boală în organism poate fi combinat cu acelaşi tip de microb aflat într-o stare de dezvoltare mai primitivă, rezultând o formă nepatogenă şi mai slabă. Acest proces este probabil deoarece coloizii sau somatidele (cele mai mici particule de materie vie) sunt de fapt aşa de mici încât nu pot fi filtrate de rinichi; prin urmare, odată ce urina este consumată, organismul poate primi o doză din aceste somatide pure care vor sprijini funcţia imunitară şi e posibil să transforme microbii patogeni din sânge în forme nepatogene. Aceasta este baza remediilor izopatice; ele promovează autovindecarea eficientă prin mijloace biologice. Tratamentul alergiilor ilustrează această metodă foarte bine. Folosind aceeaşi substanţă care cauzează alergia şi reintroducând-o în corp, i se permite sistemului imunitar să dezvolte anticorpi pentru receptorii antigeni din urină, pentru a stopa răspunsul alergic.

INDICAŢII PENTRU AUTOTERAPIE

Pentru început, Dr. Beatrice Bartnett (autoarea cărţii Urine Therapy – It May Save Your Life) sugerează o rugăciune, mulţumindu-i corpului nostru pentru că ne-a dat acest elixir divin, apoi recomandă să bem urina lent, cu voinţă şi cu veselie! Aceasta este foarte bine, ţinând cont că majoritatea oamenilor care încep să bea urină consideră gustul mult prea acru, amar sau picant şi mirosul mult prea puternic. Chiar dacă urina este diluată se pot experimenta dureri de cap, greaţă, şi alte reacţii puternice până la apariţia obişnuinţei şi până la începerea apariţiei rezultatelor.

Martha Christy (autoarea cărţii Your Own Perfect Medicine) sugerează să nu se bea urina cu cantităţi mari de apă, deoarece aceasta diluează proprietăţile vindecătoare ale urinei. E bine să ne reamintim că urina este doar o mostră a ceea ce ne curge prin vene; orice repulsie ar trebui folosită mai degrabă ca motivaţie pentru a îmbunătăţi condiţiile interioare decât ca scuză pentru a nu folosi această terapie miraculoasă.

Urina este de fapt mai puţin toxică şi mai vie decât majoritatea mâncărurilor şi băuturilor pe care le introducem în corpul care reuşeşte cumva să digere resturile alimentare şi lichidele devitalizate şi să producă totuşi o băutură medicinală valoroasă. Dacă urina este produsul unui corp hrănit cu alimente sănătoase, naturale, ea este cu atât mai valoroasă în scopuri medicinale.

Băutul urinei ne face să ne gândim serios la ceea ce mâncăm. Deoarece urina este un produs secundar al sângelui, cu cât sângele este mai curat, cu atât urina va fi mai sănătoasă. Dar chiar şi urina de la un sânge relativ nesănătos conţine factori imunitari valoroşi care pot îmbunătăţi sănătatea dacă sunt recirculaţi. Efectul de curăţare a sângelui, obţinut prin băutul urinei, poate fi observat prin schimbarea gustului şi culorii acesteia: cu cât este recirculată mai mult, cu atât devine mai pură şi mai curată. Dacă cineva are dificultăţi când urinează – se spune că un jet slab este un semn de forţă vitală slabă – atunci această practică măreşte fluxul de urină, mărind deci forţa vitală.

Introducerea în corp a mai multor substanţe toxice poate neutraliza totuşi efectele benefice ale terapiei cu urina proprie. Este deci recomandat ca oricine adoptă această terapie să renunţe la fumat şi să micşoreze cât mai mult posibil consumul de băuturi reci, condimente, prăjeli, mâncăruri învechite, mâncăruri şi zaharuri rafinate. Mai presus de toate, se interzic alcoolul, carnea, cafeaua şi drogurile. Este indicată urmarea unei diete cu conţinut scăzut în sare şi proteine. Asemenea altor terapii naturale, acesta nu este un tratament care trebuie să fie stopat după dispariţia anumitor simptome, ci poate fi încorporat în regimul de viaţă individual. Efectele mai subtile, totuşi foarte reale, ale acestei terapii aleasă ca stil de viaţă, includ sentimentul de a fi mai puternic, mai relaxat, mai încrezător în sine, revigorat şi în general mai fericit şi mai destins emoţional şi fizic.

METODE DE AUTOTERAPIE

În practica urinoterapiei se foloseşte doar partea de mijloc (se lasă să se elimine prima treime, se colectează în vederea utilizării a doua treime şi se lasă să se elimine ultima treime) a urinei proaspete, calde, de dimineaţă; băutul urinei amestecată cu suc de portocale proaspăt este probabil cea mai rapidă cale de a realiza această sarcină, cu toate că cel mai bine este să nu se amestece urina cu alte mâncăruri sau băuturi şi să nu se bea în intervalul de o oră înainte sau după masă. Picături de urină proaspătă pot fi plasate direct sub limbă. Unii urinoterapeuţi le sugerează pacienţilor să înceapă cu 1-5 picături de urină proaspătă de dimineaţă în prima zi, să mărească la 5-10 picături a doua zi şi să ia câte 5-10 picături a treia zi dimineaţa şi seara înainte de culcare. Odată ce pacienţii se obişnuiesc cu această terapie, ei pot mări gradat cantitatea după cum consideră necesar pentru obţinerea rezultatelor dorite. Ei pot învăţa cu timpul să ajusteze cantitatea necesară observându-şi reacţiile la terapie; o doză poate ajunge până la o cană plină!

Urina proprie poate fi folosită ca picături pentru ochi şi/sau urechi, la băile de picioare şi chiar pentru spălături interne eficiente. Picăturile în nas pot ajuta la subţierea mucusului şi la curăţarea căilor nazale blocate. Gargara cu urină ajută în caz de dureri în gât, iar inhalarea ei uşurează congestia respiratorie şi a sinusurilor. Luată intern are efect laxativ şi diuretic, deoarece curăţă tractul digestiv.

Dr. John Armstrong (autorul cărţii The Water of Life) accentuează necesitatea masajului cu urină. El insistă că tratamentul funcţionează mai rapid şi mai eficient la cei care fac baie, masaj şi frecţie cu propria lor urină. El recomandă aceasta în special la bolile mai serioase, deoarece urina este absorbită prin piele iar conţinutul său pe bază de hormoni şi proteine este reabsorbit lent în organism, ocolind sucurile digestive care ar fi putut neutraliza puterea lor. În acest mod urina este şi un „preparat cosmetic” excelent pentru emoliere şi vindecare a petelor pielii, arsurilor şi cicatricelor. Numai pentru această întrebuinţare este preferabil să se folosească urina care este veche de maxim 4-8 zile. Amoniul din urina veche nu este toxic, ba este chiar benefic dacă aceasta este folosită doar în această direcţie şi nu este luată intern.

ÎNTREBĂRI PUSE FRECVENT

Poate o femeie să-şi bea urina în timpul menstruaţiei?

Da, şi cu toate că uretra şi vaginul sunt două organe separate, nu există nimic în fluidul menstrual care să poată dăuna unei persoane în cazul în care acesta se amestecă accidental cu urina.

Poate o persoană să-şi bea urina în timpul unui tratament cu medicamente?

Răspunsul scurt este nu, datorită posibilităţii de supradozare a unui medicament prin reciclarea porţiunii care este eliminată în urină. Suplimentele minerale, de vitamine şi de hormoni pot fi luate şi în cadrul terapiei cu urină, atâta timp cât cantitatea administrată este monitorizată frecvent şi redusă pe măsură ce se îmbunătăţeşte starea de echilibru.

În ce cazuri poate fi folosită Shivambu Shastra?

Fiind cu adevărat considerată „panaceu”, despre Shivambu Shastra se spune că este eficientă în peste 175 de afecţiuni. Diagnosticarea nu are o importanţă practică în această terapie, deoarece mostra de urină reflectă perfect cele mai intime detalii individuale ale stării sănătăţii. Ea are de fapt efecte strălucite asupra celor mai subtile dezechilibre ale sănătăţii, dezechilibre foarte reale şi adesea prea subtile pentru a fi etichetate medical. Urina poate fi folosită în masaje pentru cele mai cronice şi rebele probleme ale pielii, cum ar fi acneea, eczemele, psoriazisul, pecinginea, plăgile, ciupercile pielii, muşcăturile de insecte, rănile, arsurile şi chiar cangrena. În cazul administrării interne, urina este considerată eficientă în tratamentul pentru SIDA (deoarece anticorpii SIDA se găsesc în urină), cancer, sindromul de oboseală cronică, anemie, tot felul de boli urinare, pierderea greutăţii, răceală şi gripă, candidoză, diabet, probleme digestive, icter şi pentru multe altele. S-a dovedit medical că ea acţionează împotriva poliomielitei şi a tuberculozei, iar doctorii au injectat-o intramuscular pentru a trata boli imunologice ca psoriazisul, carcinomul celulelor bazale şi astmul, pentru a numi doar câteva.

De ce pare ineficientă urinoterapia în unele cazuri?

Sunt cazuri în care există o deficienţă cronică a unuia sau mai multor minerale şi atunci nici unul din acele minerale nu se găseşte în urină; prin urmare acea problemă rămâne în aceeaşi stare, chiar dacă sănătatea generală şi alte dezechilibre metabolice se îmbunătăţesc. De exemplu, un diabetic poate avea nevoie de crom pentru ca celulele să folosească zahărul din sânge şi de vanadiu pentru a produce insulină. Aceste suplimente pot fi necesare pentru eradicarea diabetului sau a oricărei alte probleme a zahărului din sânge, problemă care nu poate fi corectată cu urina proprie.

UN VIITOR DE AUR

Deşi multele elemente din urină şi potenţialul lor pentru uz medical au atras mult atenţia, nu a fost încă întreprinsă o cercetare completă asupra urinei ca entitate totală aplicată terapeutic. Încă mai urmează să fie dovedite teoriile referitoare la motivul şi modul de funcţionare a terapiei – să salutăm şi să susţinem deci comunitatea ştiinţifică interesată în realizarea de studii asupra urinei. Peste 600 de oameni de ştiinţă – dintre care mulţi cred că urina umană poate trata orice de la alopecie la cancer şi SIDA – s-au strâns în Goa, India, la Prima Conferinţă Mondială Asupra Terapiei Cu Urina Proprie în februarie 1996. A Doua Conferinţă Mondială Asupra Terapiei Cu Urina Proprie s-a desfăşurat în Germania în anul 1998.

Acestea sunt cu siguranţă semne că Shivambu Shastra înfloreşte peste tot în lume, că oamenii sunt gata să-şi asume responsibilitatea pentru propria lor sănătate şi bunăstare şi sunt gata să-şi depăşească prejudecăţile şi să-şi deschidă minţile pentru a îmbrăţişa o astfel de practică antică, spirituală şi magică. Cu siguranţă că este crucial în aceste momente, când tânjim după o vindecare mai profundă, ca Shivambu Shastra să fie cunoscută şi adoptată ca metodă validă şi profund eficientă de a însănătoşi corpul, mintea şi spiritul.

Nota autorului:
Acest material nu a fost scris cu intenţia de a înlocui tratamentul medical. Este o încercare de face mai cunoscută practica Shivambu Shastra. Cititorii interesaţi de terapia cu urina proprie sunt încurajaţi să o discute cu medicul lor.

Referinţe: Armstrong, John (Dr), The Water of Life, Health Science Press, Rupa and Co., 1990. Bartnett, Beatrice (Dr), Urine Therapy – It May Save Your Life, Lifestyle Institute, 1994. Christy, Martha M., Your Own Perfect Medicine, Futuremed, 1996. Desai, Morarji, Miracles of Urine Therapy, Pankaj Books, 1998. Free, A. H. (Dr), Urinalysis in Clinical Laboratory Practice, CRC Press, Cleveland, 1975. Van der Kroon, Coen, The Golden Fountain: The Complete Guide to Urine Therapy, Amethyst Books, 1996.

Despre autoare: Natalia Perera are o licenţă în Psihologie şi un masterat în relaţii internaţionale la Universitatea New South Wales din Sidney. A studiat medicina şi terapiile naturiste la Nature Care College din Sidney, focalizându-se pe medicina ayurvedică şi pe gimnastica recuperatorie şi a făcut un curs practic de trei ani de gestalt-terapie. Doreşte să integreze Ayurveda şi yoga cu arta consilierii holistice şi cu gimnastica recuperatorie, pentru a facilita vindecarea profundă şi pentru promovarea sănătăţii pe fundaţia unei conştiinţe superioare. După terminarea studiilor, Natalia a lucrat câteva luni în India, ca medic într-un spital ayurvedic faimos din Kerala. S-a întors în Australia în anul 2001 unde a înfiinţat o clinică, numită Saffronrose, în Woollahra, Sydney. Natalia le face pacienţilor săi consultaţii profunde pentru a le determina constituţia naturală şi a le identifica dezechilibrele ascunse. Ea prescrie regimuri şi programe terapeutice individualizate, care pot implica sfaturi în privinţa alimentaţiei, remedii preparate în casă pe bază de plante, programe de gimnastică medicală, poziţii de yoga, tehnici de meditaţie şi de respiraţie, şedinţe de consiliere personală, reţete alimentare ayurvedice şi masaj ayurvedic.

yogaesoteric