Sindromul dependenței de ecran sensibil: efectele adicției față de «a petrece mult timp în fața unui ecran sensibil»

 

Data viitoare când ieșiți din casă pentru a merge prin oraș, acordați-vă un minut pentru a privi în jur. Dacă trăim pe aceeași planetă, nu va dura mult până veți vedea un copil cu ochii lipiți de un ecran sensibil, aproape tot atât de mare cât fața sa.

În timp ce suntem martorii unor progrese tehnologice uimitoare în secolul 21, părinții au realizat că a-i da copilului smartphone-ul sau tableta este o soluţie foarte convenabilă pentru a preveni crizele de plictiseală sau pe cele de personalitate ale acestuia. Totuși, acest aspect numit „timp petrecut în fața unui ecran sensibilˮ creează o nouă problemă de sănătate mentală şi comportamentală la copii. Unii dintre ei plâng, alţii rup lucruri şi unii chiar ameninţă cu suicidul.

Explicarea sindromului dependenţei de un ecran sensibil: timpul excesiv petrecut în faţa ecranului diferitelor aparate de tip telefoane, tablete etc.

Fie că e vorba de jocuri video sau de utilizarea aplicaţiilor smartphone-urilor, există un munte (în creştere) de dovezi care arată că băieţii şi fetiţele prezintă un comportament dependent. De ce? În mare parte din cauza timpului prelungit (şi neregulat) de expunere la ecranele sensibile respective.
În timp ce creierul adultului este mai dezvoltat, creierul copilului este susceptibil la modificări semnificative în structură şi conectivitate, iar expunerea la radiația ecranului telefoanelor și tabletelor poate afecta dezvoltarea neurală şi conduce la sindromul dependenţei de un ecran sensibil.

Alte clasificări ale sindromului dependenţei de ecran sunt:
– sindromul dependenţei de internet;
– sindromului jocurilor pe internet;
– utilizarea problematică a internetului;
– utilizarea compulsivă a internetului;
– utilizarea patologică a jocurilor video;
– dependenţa de jocuri video;
– utilizarea tehnologiei patologice;
– dependenţa de jocuri online;
– dependenţa de telefonul mobil;
– dependenţa de reţelele de socializare (pe internet);
– dependenţa de Facebook.

În articolul psihologului dr. Aric Sigman publicat în Journal of the International Child Neurology Association se precizează: „«Adicția» este un termen din ce în ce mai mult folosit pentru a descrie numărul din ce în ce mai mare de copii angajaţi în diferite activităţi în faţa ecranului sensibil (utilizând telefoane, tablete etc.) într-un mod dependent, problematic.ˮ

8 simptome majore ale sindromului dependenţei de un ecran sensibil

Dacă aveţi un copil sau un nepot, următoarele simptome vă pot arăta dacă timpul petrecut de el în faţa ecranului – în special pe internet sau cu jocuri video – îi compromite abilitatea de a funcţiona normal:
– preocupare;
– simptome de sevraj;
– toleranţă crescută;
– eşec în a reduce sau stopa activităţile în faţa ecranului sensibil;
– pierderea interesului pentru activităţile recreative, în aer liber;
– continuarea (petrecerii timpului în fața unui ecran sensibil) în ciuda consecinţelor nefaste;
– minciuni referitoare la timpul petrecut în faţa ecranului;
– utilizarea aparatelor cu ecran-sensibil pentru a scăpa de dispoziții neplăcute.

Care este prevalenţa (frecvenţa) sindromului dependenţei de un ecran sensibil printre copii?

Un studiu realizat în 2015 şi publicat în revista de specialitate Behavioral Sciences a descoperit că 12% dintre adolescenţii americani care obişnuiau să joace diverse jocuri pe internet erau „jucători patologici de jocuri videoˮ.
Deși a juca un joc video nu necesită consum de substanțe toxice sau chimice, cercetătorii sugerează că aceasta poate conduce la simptome asemănătoare dependenței (de droguri), inclusiv simptomele enumerate mai sus.

Pentru psihoterapeutul dr. George Lynn, 80% dintre problemele pacienților săi proveneau de la prea multe jocuri video online, prea multe programe video urmărite online sau de la utilizarea excesivă a rețelelor de socializare.
În consecință, dr. Lynn atestă existența „unui sindrom de personalitate care vine de fapt de la utilizarea recreațională necontrolată a aparatelor cu ecran sensibil (smartphone, tablete etc) în timpul zilei și nopțiiˮ.
„Majoritatea medicilor, a medicilor de familie, chiar și a psihiatrilor nu realizează faptul evident că un copil ar putea să doarmă doar 2-3 ore pe noapte în acest cazˮ, a spus dr. Lynn. „Și aceasta determină tulburări de personalitateˮ.

Ce le face cu adevărat copiilor noștri prea mult timp petrecut în fața ecranului sensibil

A ajunge să prezinți sindromul dependenței de ecran sensibil poate avea efecte devastatoare. Conform spuselor lui Claudette Avelino-Tandoc, specialist Family Life and Child Development (viață de familie și dezvoltarea copilului) și consultant Early Childhood Education (educație în primii ani de viață), sindromul dependenței de ecran sensibil la un copil poate conduce la insomnie, dureri de spate, pierdere sau creștere în greutate, probleme cu vederea, dureri de cap, anxietate, lipsa onestității, sentimente de vină și singurătate.

Efectele pe termen lung ale acestor simptome pot fi severe, precum afectarea creierului. De fapt, studii multiple care au explorat efectele sindromului dependentei de un ecran sensibil au arătat că creierele acestor copii se micșorează sau pierd substanță în zona lobului frontal, a corpului striat și a insulei; aceste arii corticale ajută, respectiv, la realizarea planificărilor și a organizării, a suprimării impulsurilor sociale inacceptabile, și la dezvoltarea capacității de a fi compasivi și empatici.

„Aparatele sau gadget-urile nu sunt rele prin ele însele. Ele sunt instrumente utile și necesare pentru comunicare, cercetare, învățare, distracție, printre alteleˮ, a spus dr. Avelino-Tadoc.
„Părinții au de-a face cu învățăcei ai secolului 21, ceea ce numim «nativi digitali». Ei ar trebui să permită copiilor să folosească aceste instrumente. Totuși, cumpătarea este cuvântul cheie.ˮ

5 sfaturi pentru părinții care au copii cu sindromul dependenței de un ecran sensibil

Conform noilor recomandări ale American Academy of Pediatrics (Academia Americană a Pediatrilor) pentru utilizarea mass-media prin telefon/tabletă de către copii și metodelor dr. Lynn:

1. Pentru copiii mai mici de 18 luni, a se evita orice interacțiune media prin ecranul sensibil, în afara video-chat-ului cu părinții sau bunicii. Părinții copiilor de 18-24 de luni care vor să folosească media digitală alături de cei mici ar trebui să aleagă un format de calitate înaltă și să privească împreună cu copiii pentru a-i ajuta să înțeleagă ceea ce văd.

2. Pentru copiii cu vârsta de 2-5 ani, limitați timpul de acces la ecranul-sensibil la o oră pe zi, timp în care să urmărească programe de calitate înaltă. Părinții ar trebui să urmărească programul alături de copii, pentru a-i ajuta să înțeleagă ceea ce văd și să aplice aceasta în lumea înconjurătoare.

3. Pentru copiii în vârstă de 6 ani sau mai mult, trebuie puse limite consistente timpului petrecut în fața ecranului, și tipurilor de media accesate; de asemenea părinții este bine să se asigure că această activitate nu ia locul somnului necesar, activităților fizice necesare și altor comportamente esențiale pentru sănătate.

4. Stabiliți reguli ferme de la început, și întăriți-le prin timp petrecut împreună cu copiii fără telefoane, tablete etc, cum ar fi cina, excursii în aer liber; de asemenea desemnați zone în casă fără acces la media, cum ar fi dormitoarele.

5. Purtați dialoguri cu copiii, chiar având discuții în timp ce folosesc internetul despre siguranța și participarea la spațiul online, inclusiv despre tratarea altora cu respect, atât online cât și offline.

Citiţi şi:

Dependenţa obsesivă de smartphone şi tabletă, boala care face ravagii printre elevi

Medic neurolog-pediatru: Cum se atrofiază creierul unui copil care petrece prea mult timp la calculator

Studiu: prezența unui smartphone lângă tine, atunci când desfășori activități intelectuale, reduce eficiența funcționării creierului 
 

yogaesoteric
13 iunie 2018

 

Also available in: English