Soarta hidroenergiei românești a fost pecetluită la Bruxelles. Interdicții totale pentru capacitățile noi

Hidroenergia nu mai este energie verde pentru UE

România are interdicție la construirea hidrocentralelor, odată cu transpunerea Directivei Cadru Apă a UE, care prevede conservarea cursurilor de apă. Potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil este de cca. 40,5 TWh/an, ceea ce ar asigura aproape 70% din consumul intern de energie electrică. Potențialul a fost redus, însă, la 27 TWh/an, din cauza instituirii protecției site-ului Natura 2000. Pentru cei circa 10 TWh disponibili nu există perspective, dat fiind opoziția UE față de astfel de proiecte.

Strategia energetică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050, aflată pe site-ul Ministerului Energiei, arată clar că viitorul hidroenergiei în țara noastră a fost pecetluit deja la Bruxelles. Implementarea Directivei Cadru Apă în legislația internă face, practic, imposibilă construcția de noi capacități hidroenergetice.

Conform schemelor de amenajare complexă concepute înainte de 1990, potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil este de cca. 40,5 TWh/an, din care cca. 11,6 TWh/an revin Dunării, iar pe râurile interioare se poate valorifica un potenţial cca. 24,9 TWh/an prin centrale cu puteri instalate mai mari de 3,6 MW, iar restul de 4,0 TWh/an în centrale mai mici, se arată în Strategie.

După aderarea României la Uniunea Europeană, utilizarea resurselor de apă a fost necesar să ţină cont de politicile promovate pentru protecţia mediului. În domeniul hidroenergetic, aceste politici de mediu au avut impact asupra modului în care se poate valorifica potenţialul natural, în principal prin conjugarea a două măsuri: adoptarea unor nivele superioare pentru debitele de servitute/ecologice şi stabilirea arealelor incluse în reţeaua Natura 2000. Practic, în anul 2018, faţă de anul 1990, s-au diminuat stocurile anuale de apă utile cu circa 20% şi au fost blocate cele mai fezabile amplasamente pentru proiecte noi ca urmare a instituirii arealelor Natura 2000, care ocupă circa 22,5% din suprafaţa tuturor bazinelor hidrografice. Astfel, faţă de cei 40,5 TWh/an energie estimată în 1990, în anul 2018 potenţialul tehnico-economic amenajabil s-a redus la circa 27,10 TWh.

Fără susținere de la UE

Hidroelectrica operează centrale care însumează 17,46 TWh/an și aproximativ 0,80 TWh/an este energia de proiect a tuturor microhidrocentralelor deţinute de alţi operatori, în marea lor majoritate privaţi. La nivelul anului 2021, restul de potenţial hidroenergetic tehnic care ar mai putea fi amenajat în România este apreciat ca fiind de cca. 10,30 TWh/an.

„Evoluția sectorului hidroenergetic pentru perioada 2022-2030 se va realiza în funcție de implementarea unor politici energetice specifice, armonizate cu politicile europene privind protecția mediului. În acest sens, având în vedere impactul nefast semnificativ asupra stării ecologice a apelor curgătoare produs de microhidrocentralele cu centrale pe derivație, realizarea de noi proiecte de acest tip nu va beneficia de susținere până în anul 2030”, se precizează în Strategie. Din analizele Băncii Mondiale, proporția hidroenergiei în mixul energetic al României va urma să scadă considerabil până în 2050, astfel că se urmărește închiderea unor astfel de capacități, chiar dacă autoritățile au negat acest fapt.

Jocurile au fost făcute

Implementarea Directivei Cadru Apă impune un management eficient al resurselor de apă care pot fi supuse riscului neatingerii obiectivelor de mediu, risc cauzat de presiunile antropice, nu doar cele prezente dar și cele viitoare. Modificările caracteristicilor fizice ale cursurilor de apă au sau pot avea impact asupra florei și faunei acvatice și implicit asupra stării ecologice a apelor, potrivit Directivei.

În România, în procesul de planificare, presiunile hidromorfologice identificate sunt lucrările de barare transversală, cu efecte asupra regimului hidrologic și a curgerii minime, stabilității albiei, transportului sedimentelor și a migrării biotei, care întrerup conectivitatea longitudinală a corpului de apă, lucrările în lungul râului, cu efecte asupra vegetației din lunca inundabilă și a zonelor de reproducere și asupra profilului longitudinal al râului, a structurii substratului și a biotei, care conduc la pierderea conectivității laterale, precum și prelevările și derivațiile, cu efecte asupra curgerii minime, stabilității albiei și biotei, se arată în Hotărârea de Guvern care transpune Directiva Europeană.

Citiți și:
Revoltător! România a închis termocentralele pe cărbune cu 10 ani înainte de termenul impus de UE
Autoritățile se văd mari exportatoare de energie. În realitate, s-a prăbușit economia

yogaesoteric
11 ianuarie 2024