„Stabilimentul” a făcut un pariu periculos atunci când a anulat alegerile, în sfidarea Administrației Trump. Candidatul preferat de stabiliment – așa îl numește Raportul SUA pe președintele în funcție al României

Candidatul preferat de stabiliment. Așa îl numește raportul american pe președintele în funcție al României, într-o traducere și adaptare – să admitem – ușor răutăcioasă a „establishment-preferred candidate”, scrie jurnalistul Lucian Davidescu pe Facebook, comentând Raportul publicat de Comisia Juridică a Congresului american și explicând, în același timp, de ce regimul de la București întârzie la nesfârșit așa-zisul raport privind anularea alegerilor din 2024.

Redăm considerațiile jurnalistului de investigații care a contabilizat și donatorii anonimi ai lui Nicușor Dan:

„Stabilimentul” a făcut un pariu periculos atunci când a anulat alegerile, în sfidarea administrației Trump care tocmai câștigase peste Ocean. Au calculat că este necesar să reziste doar doi ani, cu sprijin politic european, până la alegerile intermediare când republicanii pierd majoritatea, sau cel mult patru, când Trump devine nerelevant orice s-ar petrece.

Faptul că raportul momentului vine din Congres dă cu piciorul în hârdăul acestui pariu inept. Partidul Republican este mai mult decât MAGA și mult mai mult decât Trump. Iar Partidul Democrat nu este deloc obligat să țină cont de promisiunile conjuncturale ale administrației Biden. Vor obiecta formal acum, dar vor achiesa tacit la concluzii în viitor, pentru că nu au vreun motiv serios să n-o facă.

Așa că asta a devenit percepția SUA față de România pentru viitorul previzibil, indiferent dacă vor fi la putere un președinte și o majoritate republicană sau democrată. Nimic nu-i mai poate convinge, nici măcar „taínul” la care o administrație executivă sau alta ar fi fost poate deschisă. Pentru SUA am devenit o cantitate neglijabilă, fără voință proprie, care dacă i se cere își calcă în picioare propria democrație, suveranitate și demnitate.

Următoarea etapă va fi spargerea pseudo-consensului european în chestiune, pe măsură ce pleacă de la putere cei care au achiesat ținându-se de nas la mizeria care s-a petrecut în România (Macron etc.) și vin alții noi. Nici acum nu-s foarte entuziaști, abia dacă ne mai bagă în seamă, după cum s-a văzut deja. Dar la sfârșitul celor doi-patru ani, când Stabilimentul spera că situația urma să se normalizeze, nu doar America, ci însăși Europa ne va trata cu dispreț explicit și ne va reproșa că am anulat alegeri ca o veritabilă republică bananieră.

Candidatul preferat de stabiliment

Așa îl numește raportul american pe președintele în funcție al României, într-o traducere și adaptare – să admitem – ușor răutăcioasă a „establishment-preferred candidate”. În rest nu au catadicsit să-i menționeze numele, asta în vreme ce al rivalului aflat sub control judiciar apare de 20 de ori în clar.

Nasol moment! Mișto coliva: Informațiile de la serviciile secrete pe baza cărora au fost anulate alegerile au fost infirmate până și de TikTok, pe seama căruia fuseseră puse în mod trunchiat. „Rușii” erau „un alt partid politic românesc”. Dovezi de vreun fel nu există.

Problema stabilimentului, însă, nu este strict aia că n-a adus dovezi; problema este că teza pe care a propus-o e atât de gogonată, că nu poate nici măcar să măsluiască dovezi în sprijinul ei. (Reiau mai jos o postare recentă. Așadar…….)

De ce nu apare „raportul”? Simplu: pentru că demonstrația pe care și-o propune este imposibilă. Ar fi necesar să arăți că cea mai mare parte din 2.120.401 voturi au fost aduse de „boți ruși”, direct sau indirect.

Direct este imposibil și gata. Ar fi un efort supra-omenesc să demonstrezi că rușii au produs chiar și 100 dintre aceste voturi. Nu 100 de mii, 100. Cam asta este și influența politică reală a Rusiei în România – poate muta, dacă își propune, vreo 100 de voturi de la un candidat la altul.

Indirect este extrem de improbabil. Sunt două căi teoretic posibile:

Una cantitativă: să arăți că sumele de bani au fost atât de mari încât competitorii locali n-au putut face față. Este teoretic posibil atunci când o țară mare și/sau bogată vrea să răstoarne alegerile într-una mică și/sau săracă.

Practic, în cazul de față, sumele ar trebui să fie de ordinul miliardelor de euro, or maximum pe care l-au putut găsi au fost câteva sute de mii de la Peșchir (despre care de altfel n-au mai suflat o vorbă după ce l-au ținut în arest aiurea).

Alta calitativă: să demonstrezi că „inamicul” a folosit tactici și metode unice, la care doar el are acces, o situație comparabilă – să zicem – cu cea în care experți în marketing-ul modern ar lua contact cu triburi papuașe abia sosite în civilizație. În cazul de față, ar fi necesar să demonstreze că rușii au descoperit metoda de control al gândurilor de la distanță și au aplicat-o pe români. Sau ceva asemănător la fel de aiuritor, în orice caz, nu simple instrumente algoritmice la care are toată lumea acces.

De-aia nu apare „raportul”, pentru că orice va scrie acolo nu va reuși decât să pună moț pe rahat.

Citiți și:
Fostă procuroare DNA, după raportul Congresului privind anularea alegerilor: „Let the show begin! Ar putea urma rezultatul anchetelor inițiate la nivelul NSA, coordonat de Tulsi Gabbard!”
„Scutul Democrației” al UE stârnește temeri privind controlul alegerilor

yogaesoteric
19 februarie 2026