Starea de urgență instituită în Franța permite blocarea site-urilor web. «Soluţia» liderilor lumii: persecutarea populației prin legi Big Brother
Agerpres: Franța – Adunarea Națională a aprobat prelungirea stării de urgență
Adunarea Națională (camera inferioară a parlamentului francez) a votat la 19 noiembrie în favoarea prelungirii cu trei luni a stării de urgență, după atentatele din luna noiembrie din Paris, soldate cu 129 de morți și care au fost revendicate de gruparea jihadistă Statul Islamic, informează Reuters. Starea de urgență a fost instituită sâmbătă, 14 noiembrie în Franța printr-o decizie a cabinetului de miniștri, la propunerea președintelui Francois Hollande – în urma atentatelor sângeroase din 13 noiembrie de la Paris, cele mai grave în istoria celei de-a cincea Republici – poliția beneficiind de puteri sporite în căutarea și reținerea suspecților. Prelungirea stării de urgență a fost dezbătută și aprobată în Senatul francez, fiind în prezent deja în vigoare.
Deputații francezi au autorizat în 19 noiembrie guvernul să blocheze, în cadrul stării de urgență, site-uri de internet și rețele sociale care fac apologia terorismului sau incită la acte teroriste, relatează AFP. Această dispoziție, propusă de către deputații centriști, a fost adoptată în cursul unor dezbateri privind prelungirea, până la sfârșitul lunii februarie, a stării de urgență decretate după atentatele sângeroase din 13 noiembrie de la Paris, soldate cu 129 de morți.
Parlamentul francez a dezbătut şi a votat în 19 noiembrie şi 20 noiembrie proiectul de lege privind prelungirea cu trei luni a stării de urgență la nivel național, decretată sâmbătă de către președintele Francois Hollande ca urmare a atentatelor. […]
Agerpres: Franța – Ce prevede Legea privind prelungirea stării de urgență
Parlamentul francez a dezbătut în datele de 19 noiembrie (în Adunarea Naţională) şi respectiv 20 noiembrie (în Senat) proiectul de lege privind prelungirea cu trei luni a stării de urgență la nivel național în urma atentatelor de la Paris, soldate cu 129 de morți și peste 350 de răniți, informează Agenţia France Press.
Președintele francez, Francois Hollande, a decretat în 14 noiembrie stare de urgență pe întreg teritoriul Franței și închiderea frontierelor țării pe fondul „atentatelor teroriste fără precedent” din Paris. Legea franceză prevede că extinderea stării de urgență dincolo de termenul de 12 zile nu poate fi autorizată decât printr-un text de lege. Legea votată de parlamentarii francezi dispune ca starea de urgență să fie prelungită până la finalul lunii februarie 2016.
Această situație are un precedent, în 2005, după revoltele din suburbiile pariziene. Totuși, în acel caz starea de urgență s-a aplicat numai în anumite cartiere și nu pe întregul teritoriu al Franței, așa cum este cazul acum.
Referitor la arestul la domiciliu, Legea prevede că acest regim este extins la orice persoană față de care există motive serioase de a se crede că prin comportamentul său constituie o amenințare pentru securitatea și ordinea publice. Unora dintre aceste persoane cu domiciliu forțat li s-ar putea interzice intrarea în contact, în mod direct sau indirect, cu alte persoane suspectate de pregătirea unor acte contrare ordinii publice.
În legătură cu perchezițiile, documentul stipulează că, dacă starea de urgență îi permite ministrului de interne să procedeze la percheziții administrative fără aprobarea autorității judiciare, atunci aceste percheziții nu vor putea viza locuri afectate de exercitarea unui mandat parlamentar sau de activitatea profesională a avocaților, magistraților și jurnaliștilor. De asemenea, procurorul general al Franței va fi informat despre orice decizie de percheziție, care se va desfășura în prezența unui ofițer al poliției judiciare.
Controlul asupra presei scrise și a posturilor de radio și TV, prevăzut în textul din 1955 dar niciodată utilizat, va fi suprimat, mai menționează proiectul legislativ. Documentul deschide posibilitatea de dizolvare a asociațiilor și grupărilor care participă, facilitează sau incită la comiterea de acte ce pot aduce atingere gravă ordinii publice și care cuprind persoane sub arest la domiciliu.
Prim-ministrul francez Manuel Valls a estimat joi, 19 noiembrie, că sistemul Schengen „ar putea fi pus în discuție”, dacă „Europa nu-și asumă responsabilitățile” la frontiere, în plină dezbatere privind lacunele ce au permis „creierului” presupus al atentatelor de la Paris să efectueze deplasări dus-întors între Europa și Siria, notează AFP.
În ajunul unei reuniuni a miniștrilor europeni de interne și justiție la Bruxelles, Manuel Valls, invitat la canalul public France 2, a cerut „fiecărei țări având frontieră cu Franța să-și joace pe deplin rolul”.
Gândul: Nu persecutarea victimelor, ci lichidarea călăilor
Vă mai amintiţi Marşul Solidarităţii din 11 ianuarie, de la Paris, deschis de cei mai importanţi lideri ai lumii? Impresionantă imagine. Netanyahu în rând cu Abbas. (Doar Obama lipsea.) Hollande şi Merkel. Solidari, decişi. Păreau că nu vor mai avea linişte, până când, uniţi, vor ucide hidra. Ce-au făcut? Au tăiat capete, la întâmplare, în locul cărora au crescut alte capete. Iar, din 13 noiembrie, au început să debiteze aceleaşi vorbe sforăitoare, găunos-belicoase, pe care le-am mai auzit în urma fiecărui atentat terorist. Spre satisfacţia autointitulatului Stat Islamic – care a câştigat o vizibilitate dementă – pe care încă nu par sau nu vor să-l înţeleagă în toată complexitatea grozăviei sale. Pe care mulţi dintre deschizătorii Marşului Solidarităţii l-au moşit.
Liderii lumii ameninţă din nou cu restrângerea libertăţilor cetăţeneşti. Singura soluţie pe care o cunosc bine şi o aplică obsesiv-compulsiv. Deşi e greu, într-o ţară ca Franţa, de pildă, care şi-a augmentat legislaţia „Big Brother” chiar anul acesta, să mai inventezi ceva.
Până şi The New York Times a lăsat deoparte așa-zisa corectitudine politică: „Mass Surveillance Isn’t the Answer to Fighting Terrorism (Supravegeherea în masă nu este soluţia pentru a elimina terorismul)” Cunoscutul ziar american a pus degetul pe rană: „Mulţi dintre cei care au organizat atacurile din Paris erau deja în vizorul serviciilor secrete din Franţa şi Belgia, unde trăiau câţiva dintre agresori, la câteva sute de metri de circumscripţia de poliţie, într-o vecinătate cunoscută ca un rai al extremiştilor. Cum spunea un expert francez în contraterorism şi fost oficial al Apărării, aceasta demonstrează că «serviciile noastre inteligente sunt, de fapt, destul de bune, dar abilitatea noastră de a acţiona e limitată ca număr». Cu alte cuvinte, problema în acest caz nu a fost golul de informaţie, ci eşecul de a prelucra informaţiile deţinute deja de autorităţi”.
Reamintiţi-vă toate acţiunile Daesh de la înfiinţare şi veţi constata că măcar unul dintre autori, dacă nu toţi erau în atenţia şi sub supravegherea autorităţilor. Faptul că mereu victimelor li se mai taie din libertăţi devine un pretext sinistru, îmbibat de minciuni sfruntate. The New York Times i-o spune pe şleau directorului CIA: „E greu de crezut orice declară dl. Brennan. Anul trecut, a negat pe faţă că CIA a intrat ilegal în computerele membrilor Senatului care derulau o investigaţie despre programul de detenţie şi tortură al Agenţiei, când, de fapt, a făcut-o. În 2011, când era şeful consilierilor preşedintelui Obama în probleme de contraterorism, a spus că dronele americane n-au ucis civili, în ciuda dovezilor clare că au făcut-o”.
În sfârşit, în ceasul al doisprezecelea, lăsând la o parte orgoliile, interesele geostrategice, liderii lumii s-au decis să acţioneze concertat împotriva ISIS. În câteva zile, lumea s-a schimbat: rivalităţile, resentimentele, idiosincrasiile au fost puse între paranteze.
Stârpirea ISIS, proces dificil, care va necesita timp şi bani încă şi mai mulţi, nu va însemna dispariţia terorismului. Va fi însă un bun început, în măsura în care va rezulta şi o autopsie a urii, dezvăluind cauze şi vinovăţii, demontând mecanismul odioaselor războaie prin procură, formulând explicit lecţiile învăţate.
Citiţi şi:
Reacții internaționale în urma atacurilor de la Paris. Ziarele franceze: «Suntem în plin război». Putin: «ISIS e finanțat de peste 40 de țări»
Câteva aspecte surprinzătoare referitoare la dedesubturile politice tenebroase ale atacului armat asupra redacției «Charlie Hebdo» (2)
Un raport destinat preşedintelui SUA arată că «supravegherea în masă a populaţiei nu are niciun efect în detectarea teroriştilor»
yogaesoteric
19 decembrie 2015